Dr. Sorin Crăciunaș, medic primar neurochirurg la Spitalul de Ortopedie și Chirurgie Plastică MedLife, vede tot mai des tineri cu coloana vertebrală îmbătrânită prematur. Cam 60% dintre pacienții care îi calcă pragul cabinetului au o afecțiune degenerativă a coloanei vertebrale. Mai simplu spus, au coloana uzată. Iar dacă lucrul acesta este normal după o anumită vârstă, nu este normal la tineri. „Din nefericire, câteodată, uzura apare la vârste nepermis de mici, printr-o folosire inadecvată a coloanei vertebrale. Îmi place să fac mereu această paralelă: e ca și cum ai merge cu cauciucurile dezumflate la mașină. Automat, cauciucul se uzează mult mai repede. Tocmai din acest motiv, anume afecțiuni care sunt apanajul vârstelor puțin mai înaintate – sau ar putea fi – au început să apară la vârste din ce în ce mai mici. Tocmai pentru că nu mai există o igienă, dacă vreți, a vieții de zi cu zi, a modului în care lucrăm“, explică neurochirurgul.

Dr. Sorin CrăciunașFoto: MedLife

Statul prelungit în poziții fixe și, mai ales, statul în șezut, este extrem de nociv pentru coloana vertebrală, atrage atenția dr. Sorin Crăciunaș. Modul în care lucrăm face ca patologii degenerative, asociate de regulă cu vârstele înaintate, să apară acum și la tineri. Neurochirurgul explică mai jos regimul de viață care ne ferește de problemele premature ale coloanei vertebrale și povestește cazurile care l-au uimit cel mai mult.

Ce înseamnă igiena vieții de zi cu zi? Tutunul este foarte nociv pentru oase

În urmă cu 30-40 de ani, o hernie lombară apărea, în principiu, la pacienții care exercitau un efort fizic mare, făceau munci fizice intense – pe șantier să spunem. În ziua de astăzi, incidența aceasta s-a translatat către IT-iști, către contabili, către oameni care stau multă vreme în șezut, atrage atenția medicul: „Deja nu mai este o surpriză să-ți intre pe ușă un pacient de 25 de ani care are o problemă pe care ai cataloga-o ca fiind degenerativă și să-ți dai seama că este IT-ist.“

Statul în șezut este cea mai nocivă poziție pentru coloană. „Din acest motiv, în lumea civilizată - acolo unde jobul presupune statul prelungit în șezut - angajatorul preferă să țină câteodată angajatul în picioare, să-i facă un birou înalt pentru a lucra la computer“, spune dr. Crăciunaș.

Ca să evite problemele la coloană, tinerii ar trebui să aibă grijă, în primul rând, la felul în care se hrănesc, să nu fumeze - sau să o facă mult mai puțin - să doarmă noaptea. Practic, ABC-ul pe care ni l-au spus părinții când eram mici.

Alimentația corectă se traduce atât prin evitarea kilogramelor în plus, cât și prin alegerea inteligentă a alimentelor. „Hrana trebuie să fie echilibrată, hidratarea - corectă, și să avem grijă să nu abuzăm de alcool și de tutun. Tutunul este foarte nociv pentru oase, pentru cartilaje, în general“, rezumă medicul.

10 secunde de mișcare din 20 în 20 de minute

Pe lângă alimentație, contează, firește și mișcarea. „Trebuie să facem cei 10.000 de pași pe zi. Sau, hai să nu spunem 10.000, dar măcar 6.000 de pași trebuie să facem. De asemenea, e necesar să includem și activități sportive minimale. Nu trebuie să doborâm recorduri mondiale, dar e important să fim activi“, completează medicul.

În al treilea rând, trebuie să avem grijă cum muncim: „Dacă jobul presupune să stăm 10 ore pe scaun, putem rupe ora în trei, astfel încât, la fiecare 20 de minute să găsim orice motiv să ne ridicăm, măcar pentru 10 secunde. De exemplu, ne ducem imprimanta pe hol, ne ridicăm scaunul, bem un pahar cu apă, facem ceva, în așa fel încât să nu stăm pe scaun 10 ore încontinuu.“

În caz contrar, coloana va îmbătrâni prematur. „Discurile intervertebrale vor ceda, vor apărea osteofitele, durerile de spate, compresiunea pe nervi. Degenerarea (uzura) este un fenomen ireversibil. Practic, tot ce am pierdut nu vom putea recupera prin nicio intervenție chirurgicală și prin nicio activitate ulterioară pe tipul kinetoterapiei. În momentul în care conștientizăm că avem o problemă de coloană, deja este destul de târziu. Din acel moment trebuie să facem eforturi să putem trăi bine în situația dată, care nu mai este o situație normală, întotdeauna“, explică dr. Sorin Crăciunaș.

Pregătirea pentru o bătrânețe frumoasă începe la tinerețe

Ca să avem o bătrânețe activă, trebuie să știm că ea se contruiește încă din ținerețe, spune dr. Crăciunaș: „Aici este discuția esențială. Sunt tânăr, am 20 de ani, mi-e bine, pot multe, n-am nicio durere, dar ce-ar fi ca, în loc să mă uit la televizor, să ies să mă plimb o oră? Ce-ar fi să mă duc să înot? De aici pornește tot. În momentul în care apar afecțiunile degenerative, practic, plătesc tot ce am făcut sau n-am făcut de-a lungul vieții. Mulți cred că atunci când au o problemă de coloană merg, se operează și vor fi ca noi. Nici pomeneală! Niciodată intervenția chirurgicală nu va putea face un om așa cum era. Chirurgia doar repară sau încearcă să aducă un pacient care este într-o condiție nu tocmai bună, cât mai aproape de normal.“

Medicul este de părere că tinerii de 25 de ani care au deja probleme la coloană din cauza statului excesiv pe scaun trebuie să înceapă să pună în aplicare soluții sustenabile pentru ca boala să nu avanseze. De exemplu, să practice activități care să întărească mușchii spatelui, care vor da un plus de susținere coloanei. În acest fel, degenerarea va continua, dar mai lent. O astfel de soluție poate fi practicarea înotului, de două-trei ori pe săptămână, timp de o oră.

Medicul admite că a întâlnit la cabinet și pacienți de 70 de ani care l-au făcut să pălească de invidie: „Evident, erau niște oameni care avuseseră o viață foarte echilibrată. Pentru că până la urmă, excesele se citesc pe ten, pe față, de când intră pacientul pe ușă. Ținuta acestor oameni era foarte bună, se vedea că pentru ei fusese o preocupare să-și controleze greutatea. Pe acești oameni îi vezi făcându-și planuri de călătorii. Aceștia sunt mirați când au o dată o contractură musculară paravertebrală – să spunem – și nu au avut-o niciodată în viață, până atunci. Și vin, își fac un RMN, le spui că totul e-n regulă, coloana arată mult mai bine decât vârsta biologică pe care o au și-i inviți să facă ce au făcut și până atunci, pentru că au făcut bine. Da, sunt și astfel de pacienți care m-au uimit de când au intrat în cabinet.“

Hernie de disc la 14 ani

Cei mai tineri pacienți ai medicului Sorin Crăciunaș aveau 14 ani când au venit la dumnealui și hernie de disc lombară: „Unul practica rugby și altul, fotbal. Este evident că pentru a face sport de performanță îți trebuie niște calități fizice. E vorba aici de cum te-a făcut Dumnezeu. Și dacă nu poți duce rigorile unui sport de performanță, câteodată părinții sau chiar copilul forțează mult mai mult lucrurile, astfel încât se ajunge într-o zonă periculoasă. Ambii pacienți au trebuit operați pentru hernie de disc.“

Un alt pacient al medicului a fost un sportiv de performanță, vicecampion european la o componentă atletică: „A venit și mi-a zis: «Eu acesta sunt, vreau să fac asta în continuare, am aceste performanțe, am o hernie de disc, dar nu mă voi opri». Și, în acel moment, am preferat să-i pun pacientului și niște implanturi, i-am spus că este ușor excesiv, dar am preferat să-l operez așa, tocmai pentru a-i oferi un plus de siguranță pentru viitor. Întotdeauna când vorbim de hernie de disc, ne gândim că ar putea exista riscul de recidive dacă pacientul forțează coloana și aici clar efortul pe care-l făcea era supradimensionat, comparativ cu un pacient normal. De aceea am preferat să-i pun implanturi. Și pacientul este foarte bine.“

Medicul detaliază cele două tipuri de afecțiuni degenerative ale coloanei vertebrale: „Vorbim despre hernie de disc, pentru vârsta mai tânără, și de stenoze lombare, așa-numita spondiloză, care apare la pacienți după 50-55 de ani. În cazul spondilozei, dincolo de dureri, pot exista și situații cu deficite neurologice – așa-numita paralizie – care poate fi destul de serioasă. Începe cu mici amorțeli, cu mici deficite neurologice și se poate ajunge la paralizii serioase, care inabilitează pacientul și-i dau un grad de handicap.“

O problemă mai des întâlnită: traumatismele „de sezon”

Nu de puține ori, neurochirurgul s-a confruntat cu cazuri-limită, ca urmare a traumatismelor. La traumatismele cervicale și cerebrale riscurile vitale sunt foarte mari. Sunt traumatisme care ți se întâmplă fără să te poți feri, așa cum sunt cele în urma accidentelor rutiere, căderilor de la înălțime, dar sunt și traumatisme foarte grave din cauze prevenibile.

Din această ultimă categorie, spune medicul, face parte plonjonul în apă. „De când începe vara și oamenii ajung în proximitatea apelor, incidența acestor traumatisme crește extrem de mult. Sunt copii care sar în râuri sau în mare, de pe cine știe ce ponton, unde apa e mică. Traumatismul acesta are un mecanism specific: se face o hiperextensie a gâtului, se dizlocă două vertebre cervicale, iar pacientul rămâne tetraplegic. Deci, nu-și mai poate mișca mâinile și picioarele. Și, din nefericire, este o situație care chiar dacă este operată foarte repede, pune viața pacientului sub semnul întrebării.“

Aceste cazuri sunt nepermis de multe. „Vorbim și de copii de 11-12 ani, dar și de adolescenți și tineri chiar de 20-25 de ani. Teribilismul vârstei îi face să meargă în grup să se joace și să se arunce. O ispravă de acest gen îi lasă tetraplegici. În astfel de cazuri, regretul cel mai mare este acela că nu s-a făcut o campanie de conștientizare, pentru că numărul de cazuri nu este așa de mic încât să nu justifice așa ceva.“

În România se pot face operații la fel ca în Occident

Dr. Sorin Crăciunaș este unul dintre neurochirurgii din România care efectuează operații exact ca în țări din Vestul Europei, la același nivel de performanță. „Din fericire pentru noi, există medici foarte buni în România care pot efectua chirurgii similare cu cele din Occident. Sigur, nu generalizăm, dar ca medie de competență, nu m-aș rușina deloc cu colegii mei români“, precizează dr. Crăciunaș.

Medicul aduce în discuție numărul destul de mare de pacienți români care au fost atrași către anumite clinici din Occident, ca de o ușă poleită. Ce înseamnă asta? „Ușa poleită începe cu renumele unei clinici occidentale, și se termină cu prezența medicului, care poate avea cravată și costum, poate vorbi foarte prețios, poate avea un staff foarte consistent în jurul lui, dând impresia de exclusivitate. Și pacientul poate crede că se află pe mâini bune. Acesta este unul dintre mirajele care au atras, din nefericire, destul de mulți români în diverse capcane în străinătate. Probabil că sunt medici foarte buni, dar, în niciun caz, dacă vreți, diferența de marketing nu justifică diferența de profesionalism.“

Cele mai mari satisfacții ca neurochirurg

Față de alte specialități, chirurgia are marele avantaj că vezi repede rezultatul muncii, iar pacienții își pot relua activitatea,, adaugă dr. Crăciunaș: „Îți vine un pacient cu un deficit neurologic, îl operezi și, în secunda în care-și deschide ochii, simte că i s-a întâmplat ceva de bine. Sau vine cu dureri foarte mari și, după operație, constată că i-a dispărut durerea. Binele pe care l-ai făcut este palpabil în multe situații.“

Iar zâmbetul pacienților operați este cea mai mare satisfacție a chirurgului: „La câteva ore după operație mă duc să-mi vizitez pacienții și-i văd zâmbind. Și glumesc cu ei spunându-le: «vedeți ce satisfacție avem? În ciuda faptului că v-am tăiat, nu sunteți supărați pe mine și chiar îmi mulțumiți.»“

Multe dintre problemele de sănătate pe care le au românii vin din faptul că, la noi, educația este deficitară: „Mă uit cu oarecare invidie și amărăciune și văd cum, la așa-numita vârstă a treia, occidentalii se mișcă cu mai multă dezinvoltură. Și, într-adevăr, îți dai seama că statusul lor vine din simpla educație.“

E vorba în primul rând de educația generală și apoi de una pentru sănătate, crede medicul. Însă diferența o face educația de la vârstele foarte mici, de la grădiniță. „Dacă ceva este «scris» greșit în educația noastră până pe la 20 de ani, după aceea foarte greu se mai poate face ceva. Ne trebuie multă inteligență și multă flexibilitate ca să schimbăm ceva din educația pe care am primit-o. Prima problemă este în cei 7 ani de-acasă și primii ani de școală. Și mai mult decât educația verbală și indusă, funcționează educația exemplului personal. Dacă văd că părinții mei, profesorii mei, vecinii mei nu au o problemă în a fuma mult, în a fi supraponderali, în a nu se mișca, atunci asum că acela este un mod de viață corect.“

Recomandările medicului sunt, astfel, înspre prevenție și adoptarea unor obiceiuri sănătoase, care să ajute la păstrarea coloanei vertebrale, încă de la cele mai fragede vârste. Un stil de viață activ este esențial, mai ales în cazul celor care lucrează mult în poziții fixe și în șezut. De asemenea, evitarea ridicării greutăților mari și a presiunii pe coloană sunt aspecte importante la care trebuie să fim atenți, astfel încât să evităm să ajungem în cabinetul unui medic neurochirurg.

***

Citește și alte articole informative, pe subiecte medicale, în secțiunea Facem România bine.

Acest articol este susținut de MedLife, cea mai mare rețea de servicii medicale private din România, și își propune să fie o sursă de informare și inspirație pentru o viață sănătoasă și echilibrată.

Sănătatea reprezintă principala sursă de fericire a românilor. La MedLife, fericirea oamenilor ne bucură și ne motivează să oferim soluții medicale la cele mai înalte standarde.

Indiferent de specialitate, la MedLife găsești oricând medici buni, a căror expertiză este completată de cele mai avansate tehnologii din domeniul medical și o infrastructură modernă, asigurând o îngrijire personalizată fiecărui pacient.

Află mai multe detalii despre toate serviciile pe www.medlife.ro.

Articol susținut de MedLife