Long COVID sau sindromul post-COVID-19 afectează persoanele trecute prin infecție cu virusul SARS-CoV-2, indiferent de nivelurile de severitate a bolii, chiar și adulții mai tineri sau copiii, inclusiv persoanele care au trecut prin boală fără să aibă nevoie de spitalizare. Dr. Răzvan Vasile Vârtosu, Medic primar, specialitate Pneumologie și Director medical MedLife Craiova, explică de ce este important ca pacienţii afectaţi să urmeze un program de recuperare post-COVID-19.
Ce este sindromul Long COVID?
Long COVID sau sindromul post-COVID-19 a câștigat mai întâi o recunoaștere pe scară largă în rândul grupurilor de sprijin social și mai târziu în comunitățile științifice și medicale.
Această boală este puțin înțeleasă, deoarece afectează supraviețuitorii COVID-19 la toate nivelurile de severitate a bolii, chiar și adulții mai tineri, copiii, inclusiv persoanele care au trecut prin boală fără să aibă nevoie de spitalizare.
Conform “Romanian Journal of Medical Practice – Vol. XVI, No. 2 (77), 2021 - Long COVID syndrome – general aspects” - deși nu există definiții clar acceptate ale etapelor de manifestare a bolii COVID-19, în general se au în vedere următoarele trei categorii care reflectă recuperarea simptomatică și nu sunt legate de infecția virală activă și infecțiozitate: COVID-19 acut (simptome ale COVID-19 timp de până la 4 săptămâni după apariția bolii), COVID-19 simptomatic în curs de desfăşurare (simptome ale COVID-19 de la 4 la 12 săptămâni după debutul bolii) şi post-COVID-19 (simptome care se dezvoltă în timpul sau după COVID-19, continuă mai mult de 12 săptămâni, neexplicate printr-un alt diagnostic).
Ca şi concluzie, long COVID este termenul colectiv pentru a desemna persistenţa simptomelor la cei care au trecut prin infecţia cu SARS-CoV-2.
Care sunt simptomele frecvente la pacienţii care suferă de acest sindrom?
În timp ce definiția precisă poate lipsi, studiile au arătat că sindromul long COVID poate afecta întregul spectru al persoanelor cu COVID-19, de la cei cu boală acută foarte ușoară până la cele mai severe forme.
La fel ca şi COVID-19 acut, long COVID poate implica mai multe organe și poate afecta multiple sisteme, inclusiv, dar fără a se limita la, sistemele respirator, cardiovascular, neurologic, gastrointestinal și musculo-scheletal.
Cele mai frecvente simptome raportate în majoritatea studiilor sunt oboseala și dispneea care durează luni de zile după COVID-19 acut. Alte simptome persistente pot include tuse, dureri în piept şi articulaţii, palpitaţii, tahicardia ortostatică excesivă, leziuni vasculare şi tromboze, disfuncţii ale mirosului şi gustului, cefalee, mialgii, tulburari cognitive, probleme de concentrare, tulburări ale somnului, tulburare de stres post-traumatic, tulburari gastro-intestinale, etc.
De ce este important ca pacienţii afectaţi să urmeze un program de recuperare? Ce beneficii are un astfel de program?
Aşa cum am mai spus, boala COVID-19 poate avea un tablou clinic foarte variat care afectează diferite organe şi sisteme cu un impact puternic asupra funcționării persoanelor afectate, iar pe termen lung se poate solda cu diverse dizabilități. Astfel, pacienții trebuie să înceapă recuperarea post COVID-19 cât mai rapid, acest fapt aducând beneficii atât pacientului, ajutându-l să-şi recupereze capacitatea funcțională şi să-şi reia activitățile zilnice, cât și pentru sistemul de sănătate în general, prin reducerea numărului de reinternări după externare.
Cum se face evaluarea?
În cadrul Centrului de Excelenţă în Diagnosticarea, Tratarea şi Recuperarea Bolilor Sistemului Respirator MedLife Craiova evaluarea pacientului se face de către o echipă multidisciplinară cu specialităţile Pneumologie, Cardiologie, Medicină Internă, Boli Infecţioase şi Medicină Fizică şi Reabilitare Respiratorie, atât în regim ambulatoriu, cât şi în regim de spitalizare de zi şi se adresează pacienţilor cu dispnee şi scăderea toleranţei la efort de cauză respiratorie, având drept scop creşterea calității vieţii.
În departamentul de Pneumologie, pe lângă endoscopia bronşică, prin intermediul platformei Quark PFT putem efectua teste ale ventilaţiei pulmonare atât simple, cât şi complexe: spirometrie simplă şi cu test bronhodilatator, măsurarea volumelor pulmonare statice, măsurarea rezistenței la flux, a difuziunii prin membrana alveolo-capilară.
Efectuând manevra de determinare a difuziunii prin membrana alveolo-capilară, obţinem informaţii legate de valoarea acesteia care va fi corelată cu valoarea hemoglobinei (pacientul trebuie să se prezinte cu o hemoleucogramă recoltată recent) şi informaţii despre constanta transfer/volum alveolar.
Cu ajutorul pletismografiei determinăm rezistenţa la flux, conductanţa, capacitatea pulmonară totală, capacitatea reziduală şi volumul rezidual.
Testele de explorare funcţională respiratorie nu sunt invazive, necesită un efort respirator şi o bună înţelegere a tehnicii de efectuare a acestora şi ne dau informaţii importante în dinamică despre funcţia pulmonară și răspunsul la tratament al pacienţilor cu boli pulmonare cronice.
Recuperare respiratorie post-COVID. În ce constă şi care sunt rezultatele pentru pacient?
Recuperarea respiratorie post-COVID are loc în cadrul departamentului de Medicină Fizică şi Reabilitare Medicală unde pacientul efectuează proceduri de fizioterapie şi kinetoterapie, inclusiv terapie intermitentă hipoxică-hiperoxica CellOxy în regim de spitalizare de zi, proceduri ce vor continua ulterior în ambulatoriu.
Obiectivele reabilitării respiratorii sunt creșterea volumelor de aer mobilizabile, scăderea travaliului respirator, tonifierea musculaturii respiratorii, controlul şi coordonarea ritmului respirator.
În concluzie, pacienţii cu patologii respiratorii incluşi în programele de reabilitare observă o creştere semnificativă a toleranţei la efort. Aceasta duce la o mai bună implicare în activităţile zilnice. De asemenea, se obţine şi o creştere a capacităţii de concentrare rezultată ca urmare a diminuării stresului.
…..
Articol suținut de MedLife, o companie cu tradiție, care de-a lungul timpului a îndrăznit să țintească tot mai sus pentru a aduce schimbare în sistemul de sănătate românesc.
Suntem cu un pas înainte în tot ceea ce înseamnă servicii medicale: complexitatea și calitatea actului medical, tehnologia din dotare și profesionalismul corpului medical.
Misiunea noastră este de a face România bine prin medicină și știință, prin informare și cunoaștere, dar și cu grijă și empatie. Pentru că medicina, așa cum o înțelegem noi, este cunoaşterea vieţii de la ştiinţă la emoţii.
3
4
