Cei 15 politisti de frontiera si vamesi implicati in scandalul de la punctul de frontiera Siret au fost arestati deoarece "lasarea in libertate a inculpatilor ar prezenta un pericol concret pentru ordinea publica, prin crearea unui sentiment de temere si insecuritate in randul societatii civile", se arata in motivarea judecatorilor Curtii de Apel Bucuresti, publicata luni.

Politistii de frontiera Elena Cosmicius, Mihai Doru Tocila, Elena Cosic, Andrei Ciobanu, Sorin Sumaniuc, Iulian Radu, Matei Constantin Florin, Vasile Secrier, Constantin Doru Andrisan, Virgil Jitariuc, Adrian Holca, Daniel Grigoras, Toader Ilieis, Cristian Filipoaia si Vasile Ovidiu Sasu au fost arestati, vinerea trecuta, dupa ce orocurorii anticoruptie emisesera, joi seara, primele 15 ordonante de retinere in cazul politistilor si vamesilor de la Vama Siret.

Ulterior, alte 59 de persoane - politisti si vamesi - au fost retinute pentru fapte de coruptie si contrabanda.

Care sunt argumentele judecatorilor:

• Modul si mijloacele in care se retine ca inculpatii ar fi savarsit infractiunile pentru care sunt cercetati, gradul ridicat de pericol social concret al acestora sunt elemente de natura a crea convingerea instantei ca se impune luarea fata de acestia a masurii arestarii preventive.
• Este adevarat ca libertatea individuala trebuie sa fie protejata, dar acest lucru nu trebuie sa stanjeneasca eforturile autoritatilor in administrarea probelor si in desfasurarea procesului penal.
• In raport cu art. 5 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului si art. 23 din Constitutia Romaniei, masura lipsirii de libertate a unei persoane se poate dispune atunci cand exista motive verosimile ca s-a savarsit o infractiune sau exista motive temeinice de a se crede in posibilitatea savarsirii unei noi infractiuni, fiind necesara astfel apararea ordinii publice, a drepturilor si libertatilor cetatenesti, desfasurarea in bune conditii a procesului penal.
• In speta, pericolul social potential se apreciaza si in raport cu reactia opiniei publice, rezonanta faptelor de care sunt invinuiti inculpatii, comportamentul inculpatilor, tinandu-se seama de functiile pe care acestia le ocupau la momentul respectiv.
• Examinandu-se probele enuntate, se constata ca rezulta indicii care fac rezonabila presupunerea ca inculpatii au savarsit faptele pentru care sunt cercetati.
• Spre exemplu, la data de 22.12.2010, inculpata C. E. a predat "ceva" lui M. A.P., adaugand: "Astazi slab... n-o mers", pentru ca apoi numitul M. A.P. sa inceapa sa numere bancnotele primite, observandu-se astfel ce anume i-a predat inculpata C.E. (vol. X fila 117).
• Un alt exemplu se refera la inculpata C.M.E. care i-a cerut sfatul colegului sau L.F. daca sa ia sau nu bani de o anumita persoana (vol. X, fila 180).
• Probele si indiciile temeinice pot conduce la retinerea unei suspiciuni rezonabile in sensul existentei unor date, informatii care sa convinga un observator obiectiv si impartial ca este posibil ca o persoana sa fi savarsit o fapta prevazuta de legea penala (in acest sens Curtea Europeana a Drepturilor Omului in cauza Gujinski c. Rusiei, cauza Jecuis c. Lituaniei, cauza Durmus  c. Turciei).
  

Citeste motivarea Judecatorilor in documentul atasat.