​Planșeul Unirii, acum în risc de prăbușire confirmat după expertize, este o structură pe care nu reușim să o vizualizăm mental foarte precis.

Piața Națiunii în anul 1929 la terminarea lucrărilor de acoperire a podului de pe Dâmbovița Foto: AGERPRES

Știm precis că susține mare parte din Piața Unirii din București și că fragilitatea sa este un pericol real

Planșeul de la Unirii nu este o imensă farfurie pe care stau Piața și Parcul Unirii. În fapt, este un pod peste canalul Dâmbovița (cu o lățime de 32 m, o grosime variabilă între 80 și 120, o lungime de 360 m), și traversează o parte din Parcul Unirii în diagonală.

Planșeul a fost realizat în anul 1934 și făcea parte dintr-un plan futurist de acoperire a Dâmboviței în totalitate.

Proiectul a fost inițiat de primarul Dem. I. Dobrescu, faimosul Primar Târnăcop al Bucureștiului, și a fost continuat de primarul Alexandru G. Donescu.

Între 1985-1987, prin amenajarea complexă a Dâmboviței, construcția planșeului a suferit modificări majore.

În prezent, conform expertizelor, planșeul se află într-o „stare tehnică nesatisfăcătoare", prezintă degradări severe, ba chiar și stalactite, defecte și infiltrații, și trebuie refăcut de urgență pentru că riscă să se prăbușească.

Începând cu 2025, Piața Unirii va fi decopertată, dar lucrările se vor realiza în etape pentru a nu bloca centrul orașului.

Citește, pe B365.ro, povestea Planșeului Unirii,recuperată cu ajutorul arhitectului Alexandru Panaitescu, care a făcut parte din echipa de proiectare a metroului bucureștean.