​Care sunt șansele ca Bulgaria și România să intre complet în spațiul Schengen? "Este foarte dificil de spus dacă acest lucru este legat de cinci criterii noi. Croaților nu li s-a cerut așa ceva. Deci acest lucru este total nedrept. Este o discriminare. Dar să presupunem că acest lucru este în mâinile noastre și nu există criterii pe care să nu le putem îndeplini, mă îngrijorează cel mai mult a șasea condiție, care spune: OK, dacă îndeplinești cele cinci criterii, atunci poți intra, dacă migrația scade substanțial în Austria", a declarat Răzvan Nicolescu pentru publicația bulgară Cross Border Talks.

Razvan NicolescuFoto: Arhiva personala

Răzvan Nicolescu este expert în energie și președintele Asociației pentru Energie Curată și Schimbări Climatice, asociație care lansat o petiție pentru admiterea României și Bulgariei în spațiul Schengen, susținută pe 12 iulie 2023 de către 80% dintre europarlamentari și care a fost transformată într-o rezoluție a UE care condamnă Austria. Prin această petiție se arăta că neaderarea României și Bulgariei la Schengen afectează lupta Europei împotriva schimbărilor climatice.

În octombrie 2023, Asociația pentru Energie Curată și Schimbări Climatice a anunțat atacarea Austriei la Curtea Europeană de Justiție.

Reamintim că pe 30 decembrie, Consiliul UE a decis intrarea României și Bulgariei în Schengen cu frontierele aeriene și maritime. Decizia Consiliului UE este însoțită de două declarații politice complementare, una trilaterală Austria – România – Bulgaria și alta individuală a Comisiei Europene, care prevăd, de asemenea, măsurile de întărire a controlului la frontiere și de aplicare a Regulamentului Dublin, precum și angajamentul politic de a continua în 2024 discuțiile privind aplicarea acquis-ului integral Schengen, inclusiv cu privire la frontierele terestre.

Răzvan Nicolescu, în presa bulgară: Sunt foarte dezamăgit de declarația comună făcută de Bulgaria, România și Austria

Ce a mai declarat Răzvan Nicolescu pentru presa bulgară:

Este un pas înainte în ceea ce privește decizia luată de Consiliu printr-o procedură scrisă. Dacă ar fi fost doar decizia, aș fi fost mulțumit. Sunt foarte dezamăgit de declarația comună făcută de Bulgaria, România și Austria, care este o anexă la decizie. Nu sunt mulțumit, pentru că există cinci condiții noi care nu fac parte din criteriile Schengen.

Și pe deasupra, există și o a șasea condiție pentru a avea acces la granițele terestre, care este scăderea migrației în Austria. Asta nu are nicio legătură cu România sau Bulgaria. Nu suntem vecini cu Austria. Nu putem fi trași la răspundere pentru migrația care vine din altă parte, din Serbia, Ungaria, Croația, Slovenia, Italia. Acest lucru este foarte ciudat din punctul meu de vedere.

Guvernele din Bulgaria și România prezintă această decizie sau acord ca o victorie. În același timp, vedem că condițiile austriece care au fost anunțate la începutul lunii decembrie 2023 au intrat complet în acest document.

Guvernul Austriei dă dovadă de un comportament complet anti-european.

Ni s-a cerut să avem mai multe verificări între România și Bulgaria. Acest lucru este total anti-european. De ce trebuie să o facem? Cine va plăti pentru asta? Și care este motivul?

De ce, dacă românii vor să meargă și să se bucure de coasta Mării Negre din Bulgaria, de ce ar trebui să fie mai multe controale la frontieră? Din același motiv, de ce au nevoie de mai multe verificări bulgarii care vor să viziteze frumoșii Carpați românești sau frumoasele mănăstiri din Bucovina? Este populism. Acest lucru are ceva de-a face cu agenda lor politică internă și este complet anti-european.

Înțeleg o solicitare de la ei care spunea: „Bine, băieți, bulgari și români, dacă sunt imigranți ilegali care intră în țara voastră și dacă ajung la Viena, atunci trebuie să-i luați înapoi”. Este corect. În Europa trebuie să fie mai multă solidaritate, trebuie să creăm mai multă încredere. Ne cer să punem de fapt mai multe obstacole între români și bulgari. Din punctul meu de vedere, acest lucru este total inacceptabil.

"Mă așteptam la mai mult din partea Comisiei Europene"

Care sunt șansele ca Bulgaria și România să intre în spațiul Schengen? Este foarte dificil de spus dacă acest lucru este legat de cinci criterii noi. Croaților nu li s-a cerut așa ceva. Deci acest lucru este total nedrept. Este o discriminare. Dar să presupunem că acest lucru este în mâinile noastre și nu există criterii pe care să nu le putem îndeplini. Mă îngrijorează cel mai mult a șasea condiție, deoarece spune: OK, dacă îndeplinești cele cinci criterii, atunci poți intra dacă migrația scade substanțial în Austria.

Dar asta acest lucru nu este în mâinile noastre! Ce putem face pentru a reduce migrația în Austria? Ce putem face dacă nu vor să-și protejeze țara și dacă nu există o protecție bună la frontieră în altă parte, în Slovenia, Croația, Italia, Ungaria sau Serbia? Acest lucru nu este în mâinile noastre. Este ceva în afara controlului nostru. Și de aceea este total nedrept.

Mă așteptam la mai mult de la Comisia Europeană. Mă așteptam ca ei să acționeze ca gardieni ai principiilor UE. Ei sunt gardianul tratatului UE. Și mă așteptam să fie mai activi în sancționarea oricărei abateri de la regulile, tratatele, standardele UE.

"Pierdem bani, undeva între 0,8 și 2% din PIB pe an"

Avem două acțiuni în instanță. O acțiune este legată de impactul asupra mediului, deoarece camioanele care așteaptă la granița dintre Grecia și Bulgaria, între Bulgaria și România și între România și Ungaria, produc poluare. Au generat emisii de CO2. Deci, acesta este cazul pe care îl avem în instanța UE în primul proces și suntem în al doilea proces pentru decizia luată la 8 decembrie 2022. Și aștept cu nerăbdare să văd rezultatul.

Acțiunile noastre nu sunt doar pentru România, Bulgaria, ci sunt și pentru întreaga UE. UE nu poate supraviețui cu comportamente precum cel manifestat de liderii austrieci în legătură cu aderarea României și Bulgariei. Nu se poate abuza și acționa într-o manieră discriminatorie. Deci este dreptul nostru de a face parte din zona Schengen. Pierdem bani pentru că nu facem parte din zona Schengen. Pierdem undeva între 0,8 și 2% din PIB pe an. Și grecii pierd bani, pentru că doar teoretic fac parte din zona Schengen cu granițele terestre. În realitate, ei pot face parte din Schengen doar dacă Bulgaria și România se alătură.