Europarlamentarul Eugen Tomac anunță că a demarat luni la Curtea de Justiție a Uniunii Europene o acțiune în anulare a votului împotriva primirii României în spațiul Schengen, considerând că acest tip de acțiune are cele mai mari șanse de reușită. Documentele au fost depuse şi înregistrate luni 6 februarie la Tribunalul UE, care este o instanţă specializată a CJUE, cu sediul la Luxemburg.
„În concret, am cerut Curții să constate nelegalitatea deciziei implicite în urma votului de pe 8 decembrie, prin care Consiliul decide împotriva aplicării integrale a dispozițiilor acquis-ului Schengen în România. Această decizie nu a fost publicată în Jurnalul Oficial al UE, cum a fost cazul deciziei de primire a Croației, însă reprezintă în continuare un act atacabil potrivit art. 253 TFUE.”, spune Tomac.
Tomac a explicat că acţiunea sa nu opreşte procesul de negociere a României cu Austria şi nici al Bulgariei cu Olanda. ''El doar va scoate în evidenţă lipsa de loialitate a unor guverne şi instituţii europene faţă de Tratat şi legislaţia europeană'' şi, consideră el, ''va obliga Consiliul Uniunii Europene să adopte decizia corectă de acces al României şi Bulgariei în spaţiul Schengen, proces amânat nejustificat de mai bine de 12 ani''.
Ținta: un vot pozitiv
Dacă decizia prin care României i se refuză aderarea la Spațiul Schengen va fi considerată una nelegală prin anularea acesteia de către Curte, un nou vot cu privire la aceeași decizie nu va mai putea fi un vot politic, ci un vot tehnic, care să țină cont strict de condițiile de evaluare Schengen, pe care le îndeplinește țara noastră, adică un vot pozitiv.
''Nu putem accepta ca un singur stat să sfideze Tratatele Uniunii Europene şi legislaţia Schengen şi să blocheze, la periferia Uniunii Europene, o naţiune de peste 20 de milioane de cetăţeni europeni'', a justificat europarlamentarul, calificând acest act ca fiind ''profund nedrept şi discriminatoriu''.
Argumentele acțiunii. Dispozițiile încălcate de Consiliu
Tratatul de aderare al României la Uniunea Europeană
Principalul argument invocat de Tomac se regăsește în Tratatul de aderare, care prevede în protocolul 1, art. 4 alin. (2) că Dispoziţiile acquis-ului Schengen ... se aplică pe teritoriul fiecăruia dintre aceste state membre numai în temeiul unei decizii europene adoptate de Consiliu în acest sens, după verificarea, în conformitate cu procedurile de evaluare Schengen aplicabile în materie, a îndeplinirii pe teritoriul respectivului stat a condiţiilor necesare aplicării tuturor părţilor în cauză din acquis.
Evaluarea a avut loc și rezultatul acesteia a fost favorabil. Astfel, din modul în care este formulat acest articol, Consiliul are obligația de a pronunța o decizie favorabilă.
O altfel de interpretare ar face ca acest articol să devină absurd, pentru că o evaluare nu ar mai avea niciun rol, dacă, indiferent de rezultatul acesteia, decizia Consiliului rămâne una arbitrară, politică.
O altfel de interpretare ar putea duce la situația absurdă în care un stat care a fost evaluat negativ poate primi un vot pozitiv pentru aderarea la Spațiul Schengen.
- Principiul cooperării loiale între statele membre (art. 4 alin. (3) TUE)
- Principiul cooperării loiale între instituțiile Uniunii (art. 13 alin. (2) TFUE)
- Libertatea de circulație a persoanelor și a mărfurilor (art. 21 alin. (1) si art. 26 alin. (2) TFUE)
- Principiul egalității de tratament și Principiul nediscriminării (art. 20 și art. 21 din Carta drepturilor fundamentale ale Uniunii Europene)
- Principiul securității juridice și Principiul încrederii legitime (principii jurisprudențiale ale dreptului European)
- Abuzul de drept
10
56
