Mecanismul de Cooperare și Verificare (MCV) ar putea fi ridicat în cazul României până la sfârșitul acestui an dacă legile justiției vor fi "reparate" de Parlament, iar Codurile penale vor fi puse la punct, a declarat miercuri președintele Klaus Iohannis. El a spus că a discutat această chestiune cu vicepreședintele Comisiei Europene Vera Jourova, aflată recent la București.
Iohannis, aflat la summitul NATO de la Madrid, a spus că România "a pierdut un an cu MCV" în prima coaliție după alegeri (PNL-USR-UDMR), când "a fost vreme pierdută".
- "La noi, progresele au fost variabile. Am avut perioade când am progresat bine și toți am crezut că mai este puțin și se ridică MCV.
- Pe urmă am avut o etapă de tristă amintire în care ni s-a părut că nu se mai ridică niciodată MCV, fiindcă Parlamentul la vremea respectivă a aprobat un set de legi care ne duceau în trecut și nu în viitor. Apoi lucrurile au început să meargă pe o direcție mai bună după ultimele alegeri parlamentare.
- Însă noi am pierdut un an de zile. Anul de după alegerile parlamentare, primul an, în prima coaliție, a fost vreme pierdută, fiindcă lucrurile nu s-au realizat în practică", le-a declarat Iohannis jurnaliștilor, întrebat despre posibilitatea ridicării MCV anul viitor.
El a spus că "acum s-au reluat toate și există într-adevăr premisele rezolvării acestei chestiuni", care însă "nu este ca și rezolvată":
- "Însă vreau să ne înțelegem bine. Nu este ca și rezolvată. Există posibilitatea s-o rezolvăm dacă legile justiției vor fi reparate, corectate, așa cum cel puțin eu am promis încă de când au fost stricate, din 2018 încoace. Dacă Codurile vor fi puse la punct, dacă întreaga procedură pe care ne-am asumat să o facem va fi parcursă. Este un calendar foarte strâns care ar fi în discuție dacă facem tot ce poate fi făcut și ce vrem noi să facem.
- Aici este o diferență sensibilă. Nu facem aceste lucruri fiindcă vine cineva și ne forțează să le facem. Noi vrem să le facem, noi vrem să avem o justiție independentă, funcțională, care are nevoie de legi îmbunătățite, noi vrem să avem proceduri mai clare, mai transparente.
- Dacă așa se întâmplă, este posibil ca până la sfârșitul anului să se ridice MCV și să se treacă în mecanismul de verificare a nivelului statului de drept, care a fost instituit pentru toate statele membre ale Uniunii”.
Următorul raport MCV pentru România ar urma să fie publicat în această vară.
În ultimul raport MCV, din iunie 2021, Comisia Europeană spunea că așteaptă ca autoritățile române să transpună angajamentele asumate în măsuri concrete, legislative și de altă natură. CE anunța că va continua să monitorizeze îndeaproape evoluţia situaţiei din România prin intermediul MCV, până la îndeplinirea obiectivelor de referinţă.
Raportul adoptat în 2021 face un bilanț al progreselor înregistrate în cadrul MCV din octombrie 2019 și până în prezent și evaluează progresele înregistrate pentru îndeplinirea celor 12 recomandări din ianuarie 2017 și a celor opt recomandări suplimentare din noiembrie 2018.
Șapte întrebări și răspunsuri despre MCV
- De ce întocmește Comisia rapoarte referitoare la progresele realizate de România în ceea ce privește reforma sistemului judiciar și lupta împotriva corupției?
În momentul aderării României la Uniunea Europeană, care a avut loc la 1 ianuarie 2007, existau încă probleme în domeniile reformei sistemului judiciar și luptei împotriva corupției. Deficiențele din aceste domenii ar fi putut împiedica punerea în aplicare eficace a legislației, a politicilor și a programelor UE și nu le-ar fi permis românilor să se bucure pe deplin de drepturile lor de cetățeni ai UE. Așadar, Comisia a instituit mecanismul de cooperare și de verificare (MCV) pentru a sprijini România să remedieze aceste deficiențe și pentru a verifica periodic progresele înregistrate în raport cu o serie obiective de referință specifice.
În ianuarie 2017, la 10 ani de la lansarea MCV, Comisia a prezentat măsurile care mai trebuiau luate pentru îndeplinirea obiectivelor de referință fixate. Comisia a adresat recomandări concrete care, odată puse în aplicare și cu condiția ca situația să nu evolueze în așa fel încât să invalideze progresele realizate, erau menite să îi permită României să îndeplinească obiectivele de referință și să încheie procesul MCV. Între timp, în noiembrie 2017, noiembrie 2018 și octombrie 2019, Comisia a efectuat trei evaluări ale progreselor realizate în ceea ce privește punerea în aplicare a recomandărilor.
- Ce prevede hotărârea Curții de Justiție din 18 mai 2021 cu privire la MCV?
Hotărârea CJUE a clarificat faptul că Decizia privind mecanismul de cooperare și de verificare este obligatorie în integralitatea sa pentru România și urmărește să se asigure că România respectă pe deplin statul de drept. România are astfel obligația de a lua măsurile adecvate în vederea realizării obiectivelor de referință stabilite în decizie și de a se abține să pună în aplicare orice măsură care ar risca să compromită atingerea respectivelor obiective. România trebuie să țină seama de recomandările care îi sunt adresate de către Comisie în cadrul MCV și trebuie să se abțină de la adoptarea vreunor măsuri care ar risca să compromită rezultatul prevăzut în recomandări.
Hotărârea a examinat, de asemenea, o serie de dispoziții ale legilor justiției în lumina articolului 2 și a articolului 19 alineatul (1) din TUE și a Deciziei privind MCV, în special în ceea ce privește Secția pentru investigarea infracțiunilor din justiție, numirile interimare în funcții de conducere în cadrul Inspecției Judiciare, precum și răspunderea personală a judecătorilor ca urmare a unei erori judiciare. În ceea ce privește Secția pentru investigarea infracțiunilor din justiție, CJUE a declarat că, pentru a fi compatibile cu dreptul Uniunii, normele legislative prin care se creează o astfel de secție specializată trebuie să fie justificate de imperative obiective și verificabile legate de buna administrare a justiției, să asigure faptul că această secție nu poate fi utilizată ca instrument de control politic al activității judecătorilor și procurorilor și că secția își exercită competența în conformitate cu cerințele Cartei drepturilor fundamentale. Dacă nu îndeplinesc cerințele respective, aceste norme legislative ar putea fi percepute ca urmărind instituirea unui instrument de presiune și de intimidare a judecătorilor, care ar aduce atingere încrederii justițiabililor în justiție. CJUE adaugă că normele legislative naționale în cauză nu pot avea ca efect ignorarea obligațiilor specifice care îi revin României în temeiul Deciziei privind MCV în domeniul luptei împotriva corupției.
- Cât timp va continua MCV?
MCV se va încheia atunci când toate obiectivele de referință vor fi îndeplinite în mod satisfăcător. Viteza acestui proces depinde de cât de repede va reuși România să transpună recomandările în practică într-un mod durabil, și anume prin evitarea adoptării unor măsuri negative care ar putea pune sub semnul întrebării progresele realizate până acum. În raportul publicat astăzi se remarcă faptul că, în 2021, s-a dat un nou impuls reformei și remedierii regreselor înregistrate în perioada 2017-2019. Ca urmare a acestui fapt, s-au înregistrat progrese în ceea ce privește toate recomandările rămase din cadrul MCV și multe dintre acestea sunt pe cale de a fi îndeplinite dacă progresele rămân constante, arată CE.
- MCV va fi înlocuit de Mecanismul privind statul de drept sau de Raportul privind statul de drept?
În conformitate cu decizia de instituire a mecanismului și așa cum a confirmat Curtea de Justiție, MCV se va încheia atunci când vor fi îndeplinite în mod satisfăcător toate obiectivele de referință aplicabile României. Comisia va continua să monitorizeze îndeaproape evoluțiile prin intermediul MCV până la îndeplinirea obiectivelor de referință și, în paralel, va continua să colaboreze cu România în contextul mecanismului general privind statul de drept, așa cum colaborează cu toate statele membre.
Astfel cum s-a arătat în Comunicarea privind statul de drept din septembrie 2020, după încheierea MCV, monitorizarea va continua în cadrul instrumentelor orizontale. Mecanismul privind statul de drept oferă cadrul pentru monitorizarea acestor chestiuni în viitor.
- Cine decide când se încheie MCV?
MCV poate fi încheiat printr-o decizie a Comisiei. În acest scop, conform actelor de aderare, care constituie temeiul juridic pentru deciziile MCV, „Comisia informează Consiliul cu suficient timp înaintea revocării măsurilor de salvgardare [MCV] și ține seama întocmai de orice observații formulate în acest sens de către Consiliu”.
- Cum elaborează Comisia raportul privind progresele înregistrate de România?
Comisia evaluează periodic progresele realizate de România în ceea ce privește reforma sistemului judiciar și lupta împotriva corupției. Evaluările și rapoartele formale ale Comisiei se bazează pe o analiză și o monitorizare atentă, precum și pe un dialog constant între autoritățile române și serviciile Comisiei. Rapoartele se bazează, de asemenea, pe contactele cu statele membre, societatea civilă, organizații internaționale, experți independenți și diverse alte surse. Împreună cu oportunitățile oferite de fondurile UE și implicarea constructivă a Comisiei și a numeroase state membre, procesul de monitorizare realizat în cadrul MCV a oferit un sprijin valoros care a încurajat, a impulsionat și a consolidat reformele din România.
Fiecare raport astfel elaborat este prezentat apoi Parlamentului European și Consiliului.
- Care sunt etapele următoare pentru România?
Astfel cum se reamintește în hotărârea Curții de Justiție din 18 mai 2021, România trebuie să își îndeplinească angajamentele asumate în cadrul MCV și să urmărească în mod activ punerea în aplicare a tuturor recomandărilor rămase în cadrul MCV. Hotărârea Curții de Justiție din 18 mai 2021 oferă o direcție clară în ceea ce privește reformele în curs în vederea îndeplinirii în mod satisfăcător a obiectivelor de referință ale MCV, cu respectarea deplină a statului de drept și a dreptului UE în general. Este esențial ca hotărârea să fie reflectată în mod corespunzător în noile acte legislative care urmează să fie adoptate. (Sursa: Comisia Europeană)
7
36
