Cum isi vor plati preotii campaniile electorale? Calitatea de preot-candidat la alegerile locale nu contravine calitatii de duhovnic al unei comunitati? Care este raportul preotului concurent cu membrii laici ai parohiei care candideaza la randul lor în numele partidelor? Unii preoti-candidati spun ca biserica trebuie sa fie prezenta in luarea deciziilor la nivel local. Pe de alta parte, teologii sustin ca preotii trebuie sa ramana in biserici si sa se ingrijeasca de sanatatea spirituala a comunitatii.
Sfantul Sinod al Bisericii Ortodoxe a decis, la ultima sedinta, ca preotiilor sa le fie permisa candidatura la functia de consilier local si consilier judeten. Pe de alta parte, Sfantul Sinod a mentinut embargoul impus preotilor in 2004 in ceea ce priveste implicarea in politica. Astfel, cu toate ca pot candida la o functie de consilier judetean sau local, preotii nu se pot inscrie in partide politice si nu pot candida la Primarie sau Parlament.
Slujitor si la Dumnezeu, si in administratie
Patriarhia considera ca preotii trebuie sa fie implicati in administratia publica. “O functie de consilier reprezinta prelungirea activităţii sale pastoral-sociale în viaţa comunităţii locale”, a declarat pentru Hotnews.ro, parintele Constantin Stoica, purtatorul de cuvant al Patriarhiei. El a explicat ca preotii care doresc sa candideze la alegerile locale, trebuie sa primeasca aprobarea Consiliului Eparhial al eparhiei de care apartin. In cazul in care este ales consilier local sau judetean, preotul nu este obligat sa aleaga intre parohia sa si functia dobandita, asa cum erau obligati sa aleaga preotii alesi primari pana in 2004. “Preotii isi vor pastra parohiile. Munca de consilier presupune prezenta la o sedinta pe saptamana de aceea nu exista nici un fel de incompatibilitate”, a mai declarat printele Constantin Stoica. Astfel, preotii vor fi platiti si pentru activitatea duhovniceasca cat si pentru cea exercitata in cadrul consiliilor locale sau judetene.
Primul preot-candidat la Arad
Oficial, Patriarhia nu a inregistrat, inca, cereri din partea preotilor care ar dori sa candideze la alegeri. Aceeasi situatie se inregistreaza si la Arhiepiscopia Bucurestiului si la Mitropoliile din tara. Cu toate acestea la parohiile locale din Ardeal si Oltenia, preotii si-au anuntat deja intentia de a candida. Este si cazul preotului Sorin Ciurlea, din localitatea aradeana Conop. “Intre 2000 si 2004 am fost consiler local din partea PD si secretar pe cultura si culte a filialei judetene a partidului. Acum vreau sa candidez din nou pentru functia de consilier judetean, daca primesc acordul Consiliului Eparhial”, spune preotul Sorin Ciurlea. In opinia sa este imperativ ca preotii sa fie prezenti in consiliile judetene si cele locale. “Preotul este legatura dintre administratie si oameni. Preotul poate face lobby in consiliu pentru fonduri si diverse proiecte”, mai spune parintele Sorin Ciurlea. Strategia sa electorala este deja definita. “Nu voi face promisiuni. Le voi spune oamenilor ca viata comunitatii, viata cetatii nu inseamna magariile politicieniilor”, ne-a declarat preotul Sorin Ciurlea.
Parintele-primar: “Eu m-am sacrificat aici la Primarie”
Nu toti preotii sunt de acord cu decizia Sfantului Sinod. Gheorghe Baranescu este preot in comuna Baiculesti si in acelasi timp este si primarul localitatii. “Este foarte rau ca s-a decis asa. Eu m-am sacrificat aici la Primarie, pentru ca mi-a cerut Preasfintia sa”, a declarat parintele Gheorghe Baranescu. El spune ca uneori este injurat de enoriasi pentru ca este si primar. In comuna Baiculesti functioneaza nu mai putin de noua parohi otodoxe. Pana in prezent nici unul din preoti nu si-a anuntat candidatura la alegerile locale. “Eu le recomand si le-am recomandat preotilor sa isi vada ei de treaba lor”, spune parintele Baranescu. Cu toate acestea preotul nu este inca decis sa revina exclusiv la viata ecumenica. “Nu m-am decis inca daca o sa mai candidez, sunt la Primarie de 12 ani. Cu o ora inainte ca lista cu candidati sa se inchida am sa ma imbat bine si am sa decid”, a mai declarat preotul.
Preotul-deputat de la Someseni
Confom directivei Sfantului Sinod al Bisericii Ortodoxe, preotii care doresc sa devina consilieri trebuie sa demonstreze ca s-au implicat in viata sociala. “Consiliul eparhial va analiza si activitatea clericului, daca se dovedeste ca nu s-a implicat in viata comunitatii el nu va sustinut. Trebuie sa fie oameni cu experienta”, a explicat parintele Constantin Stoica. Unul dintre preotii cu experienta in viata politica este preotul Ioan Roman, de la eparhia Someseni din judetul Cluj. Are la activ doua mandate de consilier judetean, un madat de deputat PNTCD intre 1996-2000, iar in 2000 a candidat la Camera Deputatilor ca independent. Pana in 2004 a fost si membru PNL Cluj. “Voi candida la Consiliul Judetean Cluj ca independent. Cred ca este absolut necesara prezenta bisericii in luarea deciziilor”, spune Ioan Roman. Preotul si-a stabilit si strategia electorala. El spune ca dupa ce va fi ales consilier judetean va deschide un birou pentru audiente, si ca se va implica si in viata ecnomica a judetului. “Voi prelua plangerile cetatenilor din judet si le voi prezenta consiliului. De asemenea exista si investitori care trebuie sprijiniti”, mai spune parintele Roman. Pentru a acoperi consturile capaniei electorale, preotul va apela la sponsorizari. “Am experienta in campaniile electorale prin care am trecut. Acum insa voi apela la un sponsor si pentru afise voi plati eu si sotia”, mai spune parintele Roman.
Radu Preda: Sfantul Sinod si-a pierdut viziunea fata de rolul bisericii in comunitate
Lectorul universitar Radu Preda directorul fondator al Institutului Roman de Studii Interortodoxe, Interconfesionale si Interreligioase (INTER) este de parere ca Sfantul Sinod a gresit cand a luat decizia de a permite clericilor accesul la funcita de consilier local sau judetean. “Biserica noastra majoritara stie ce vrea, de fapt, pe scena politica si sociala. Termenii în care aceasta decizie a fost formulata tradeaza nu doar nesiguranta raportarii la propria traditie canonica, dar si lipsa unei minime culturi civice, a unei viziuni organice despre rolul si locul Bisericii in statul de drept. In loc sa limpezeasca raportul deseori ambiguu, motiv pana acum de repetate critici, unele exagerate si altele intemeiate, dintre autoritatea spirituala si puterea lumeasca, decizia sinodala adancese confuziile”, spune teologul Radu Preda. In opinia textul deciziei sinodale este unul ambiguu care nu raspunde la cateva intrebari esentiale. „Cine plateste campania electorala a preotului candidat independent? Calitatea de candidat, fie si independent, nu o viciaza pe cea de pastor al tuturor, indiferent de optiunile politice? Care este raportul preotului concurent cu membrii laici ai parohiei care candideaza la randul lor în numele partidelor? Daca nu este votat, se cheama ca Biserica primește vot de blam?”, se intreaba teologul Radu Preda.
1
1
