La jumătatea lunii decembrie a avut loc, deja tradiționala, întâlnire de sfârșit de an a Grupului Român de Solidaritate cu Insulele Malvine. Cu această ocazie s-au prezentat activitățile desfășurate de membrii grupului în cursul anului 2021 și s-au stabilit principalele linii de activitate pentru anul viitor.
La fel ca majoritatea temelor legate de spațiul latino-american, chestiunea Insulelor Malvine este puțin cunoscută în spațiul public românesc. Pentru a înțelege mai bine această temă am discutat cu domnul Consilier Carlos Maria Vallarino, Adjunct al Șefului Misiunii Republicii Argentina la București, și cu Dr. Răzvan Victor Pantelimon, Coordonatorul Grupului Român de Solidaritate cu Insulele Malvine, care au avut amabilitatea de a ne răspunde la câteva întrebări.
- Care este poziția actuală a Republicii Argentina referitoare la Chestiunea Insulelor Malvine?
C.M. Vallarino: Poziția actuală a Argentinei în ceea ce privește tema Insulelor Malvine este cea tradițională, în favoarea reluării negocierilor bilaterale și găsirea unei soluții pașnice pentru acest diferend de suveranitate. De altfel, aceeași poziție este susținută în numeroase rezoluții ale Organizației Națiunilor Unite, precum și de către alte organizații internaționale.
- Ne puteți da câteva exemple de astfel de rezoluții?
C.M. Vallarino: Putem începe cu faimoasa Rezoluţie 2065 (XX) adoptată de Adunarea Generală pe 16 decembrie 1965, în care se spune clar „Remarcând existenţa unui diferend între guvernele Argentinei şi Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord referitor la suveranitatea asupra aceloraşi insule, invită guvernele Argentinei şi Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord să continue fără întârziere negocierile recomandate de către Comitetul ad - hoc […] pentru a găsi o soluţie paşnică acestei probleme, respectându - se dispoziţiile şi obiectivele Cartei ONU şi Rezoluţia 1514 (XV) a Adunării Generale, precum şi interesele populaţiei din Insulele Malvine.” Cea mai recentă astfel de rezoluție este din 24 iunie 2021 în care ONU a reiterat că modalitatea de a pune capăt „situației coloniale particulare” a arhipelagului este soluția negociată a acestui diferend bilateral.
- Ne puteți spune mai multe despre Grupul de Solidaritate cu Insulele Malvine și care sunt scopurile și obiectivele acestuia?
R.V. Pantelimon: În câteva zile, Grupul Român de Solidaritate cu Insulele Malvine va sărbători 10 ani de activitate, acesta luând ființă în ianuarie 2012 ca o inițiativă a unor specialişti în relaţii internaţionale şi ştiinţe politice, în diplomaţie şi în istorie, lor alăturându - se tineri cercetători, studenţi, masteranzi şi doctoranzi. Ne-am propus, acum zece ani, ca prin afirmarea solidarității cu tema Insulelor Malvine să ne arătăm sprijinul pentru eforturile de rezolvare pașnică a acestui diferend de suveranitate, care trebuie soluționat prin intermediul negocierilor bilaterale dintre Argentina si Marea Britanie. Încă de la înființate scopul principal al acestui Grup a fost realizarea unor activităţi academice, culturale şi mediatice care să facă vizibilă şi cunoscută chestiunea Insulelor Malvine şi să sprijine acţiuni şi iniţiative care să promoveze respectarea rezoluţiilor Organizaţiei Naţiunilor Unite referitoare la acest subiect, mai ales reluarea negocierilor bilaterale asupra rezolvării paşnice a chestiunii suveranităţii.
- Care au fost activitățile Grupului de Solidaritate până acum?
R.V. Pantelimon: Dat fiind că problematica legată de Malvine este extrem de puțin cunoscută în România activitățile principale pe care ne-am axat până acum au constat în special în promovarea și popularizarea acestei chestiuni. Acțiunile noastre s-au adresat atât mediului specializat cât și simplilor cetățeni care doresc să cunoască mai multe lucruri despre Malvine. În acest scop, am publicat un volum cu materiale elaborate de specialiști în drept internațional, istorici, diplomați etc., care prezintă o serie de elemente și argumente istorico-juridice pentru înțelegerea și aprofundarea acestei tematici. Volumul, care a avut deja 2 ediții, a fost prezentat în cadrul unor dezbateri și discuții în principalele centre universitare din țară și din Republica Moldova, la aceste prezentări participând personalități din mediul academic și științific, dar și foarte mulți tineri, elevi și studenți, ceea ce ne-a bucurat foarte mult. De asemenea, am elaborat și semnat o notă adresată Preşedintelui Comitetului Special pentru Decolonizare, din cadrul Naţiunilor Unite, în care reafirmam interesul și sprijinul nostru pentru reluarea negocierilor între Republica Argentina și Regatul Unit pentru rezolvarea pașnică a acestui diferend. Am organizat un concurs de lucrări științifice pe această temă pentru elevii de liceu și studenți, cele mai bune și bine documentate materiale fiind premiate cu vouchere pentru achiziționarea de cărți.
- Și ce vă propuneți să realizați în viitor?
R.V. Pantelimon: Fiind conștienți de rolul și importanța noilor tehnologii, mai ales pentru cei tineri, Grupul a utilizat, încă de la început, Facebook-ul pentru a prezenta informații despre Insulele Malvine și despre obiectivele sale. Avem și un site unde am urcat numeroase materiale, site care în prezent este în reconstrucție și care va fi relansat curând. Dat fiind contextul pandemic care ne-a împiedica să realizăm activități cu participare directă, ne-am concentrat în ultima perioadă pe realizarea unui documentar în limba română care să prezinte și să explice chestiunea Insulelor Malvine. Vă pot spune acum în premieră că acest documentar este finalizat în proporție de 90% și va fi lansat anul viitor, cu ocazia celor 10 ani de existență a Grupului Român de Solidaritate cu Insulele Malvine. Sperăm ca evoluția pandemiei să ne permită să realizăm proiectarea acestui documentar în mai multe orașe din țară și să reluăm dezbaterile și discuțiile. De asemenea ne propunem să realizăm, imediat ce reglementările ne vor permite, o conferință cu participare internațională pe aceste teme.
