Născută la Paris, la 18 septembrie 1923, Ana, principesă de Bourbon-Parma, a fost fiica principelui René de Bourbon şi a principesei Margareta a Danemarcei. S-a căsătorit cu regele Mihai I la 10 iunie 1948, la Atena, şi a venit pentru prima oară în România în 1992, arată casamajestatiisale.ro și Agerpres.
Principesa de Bourbon-Parma a copilărit alături de cei trei fraţi, principii Jacques, Michel şi André de Bourbon. În 1939, după izbucnirea celui de-al Doilea Război Mondial, a plecat împreună cu familia sa în Spania şi Portugalia.
Au ajuns, apoi, la New York, unde principesa Ana a urmat o şcoală de Arte Frumoase (1939-1941). În anii 1941-1942, a urmat, tot la New York, cursurile Şcolii de Artă Parson, unde a studiat ştiinţa promovării comerciale. Pentru a-şi completa veniturile, a lucrat ca vânzătoare la magazinele universale Macy's şi Bloomingdale's.
Ana de Bourbon-Parma, voluntară în armata franceză în timpul războiului
În 1943, Ana de Bourbon-Parma, cu permisiunea mamei sale, s-a înrolat ca voluntar în armata franceză. Tatăl Anei, dar şi fraţii săi, erau deja înrolaţi şi luptau în diverse unităţi militare franceze. A participat la operaţiunile militare din Algeria, Maroc, Italia, Luxemburg şi Germania.
În ultima parte a războiului, a servit ca translator între armatele franceză şi americană, contribuind şi la înfiinţarea de spitale de campanie, potrivit volumului "Regina Ana a României" (Ioan-Luca Vlad, Editura Curtea Veche, 2016).
În toată această perioadă, principesa a dovedit o tenacitate rar întâlnită, care a ajutat-o să treacă peste perioadele grele pe care destinul şi istoria i le-au hărăzit. A revenit la viaţa civilă în vara anului 1945. A fost avansată în gradul de locotenent şi decorată cu "Crucea de Război" a Franţei, potrivit site-ului oficial amintit.
Întâlnirea cu Regele Mihai I, la nunta reginei Elisabeta a II-a
Principesa Ana l-a întâlnit pe regele Mihai I la nunta reginei Elisabeta a II-a a Marii Britanii cu prinţul Philip, duce de Edinburgh, care a avut loc la 20 noiembrie 1947, la Londra. După doar o săptămână, regele i-a cerut mâna.
Regele Mihai a fost forţat să abdice de noul regim de la Bucureşti, în decembrie 1947, fiind trimis în exil. În aceste împrejurări grele, regele Paul şi regina Frederica ai Greciei a invitat tânărul cuplu să-şi celebreze căsătoria la Atena.
Ceremonia a avut loc la 10 iunie 1948, la Palatul Regal, şi au fost prezenţi, printre alţii, regina-mamă Elena a României, principele Erik al Danemarcei, unchiul reginei Ana, şi rude din partea familiilor de Hanovra şi Hesse. În urma excomunicării viitoarei regine din Biserica Catolică, niciuna dintre rudele sale catolice nu a luat parte la căsătorie.
Cinci decenii de exil
Împreună, regele Mihai şi Ana au ales să înfrunte greutăţile unui exil care a durat cinci decenii. Până la sfârşitul anului 1948, au locuit la Vila Sparta, locuinţa reginei-mamă Elena din Florenţa. În 1949, s-au mutat în suburbia La Conversion a oraşului Lausanne din Elveţia.
La 26 martie 1949, s-a născut primul copil al cuplului regal, principesa moştenitoare Margareta. La botez a primit numele bunicii materne, Margareta, care era, de altfel, şi unul dintre numele de botez ale reginei Ana, existând, astfel, trei generaţii cu acelaşi nume. Al doilea copil, principesa Elena (numele bunicii paterne) s-a născut la 15 noiembrie 1950, tot la Lausanne.
Între anii 1950-1956, cuplul regal s-a aflat în Anglia. Doi ani au locuit în satul Bramshill, comitatul Berkshire, iar restul perioadei în satul Ayot Saint Lawrence, comitatul Hertfordshire. La 28 februarie 1953, s-a născut a treia fiică, Irina.
Alături de Regele Mihai I în tot ce făcea
În anii petrecuţi în Anglia, regina Ana a lucrat ca tâmplar, într-un atelier improvizat acasă. Începând din 1956, timp de 20 de ani, cuplul regal a locuit în Vila Fantasia din satul Versoix, în Elveţia.
Aici, regina Ana l-a ajutat deseori pe regele Mihai la atelierul auto, pentru repararea şi restaurarea jeep-urilor. Unul dintre jeepurile istorice, restaurate de regele Mihai, a aparţinut soţiei sale, un cadou personal din partea sa, aminteşte casamajestatiisale.ro.
Principesa Sofia, cel de-al patrulea copil al familiei, s-a născut la 29 octombrie 1957, în Grecia, iar la 13 iulie 1964 s-a născut, la Copenhaga, principesa Maria, cea de-a cincea şi ultima fiică a cuplului regal, care a primit la botez numele reginei Maria a României şi pe cel al Mariei de Orleans, bunica maternă a reginei Ana.
Între 1976 şi 2004, regele Mihai şi regina Ana au locuit la Vila Serena în acelaşi sat elveţian, iar din 2004, s-au mutat la Aubonne, tot în Elveţia.
Pe toată perioada exilului, regina Ana l-a ajutat pe regele Mihai în toate demersurile sale, ea fiind cea care înregistra mesajele regelui pentru ţară, transmise la Radio Europa Liberă. De asemenea, împreună cu regele, a scris o piesă de teatru în limba engleză numită "The Choice" ("Alegerea"), despre lupta dintre sistemele capitalist şi comunist şi rolul credinţei în salvarea omului. Piesa a fost prezentată la Radio România, în variantă de teatru radiofonic.
Regele Mihai şi regina Ana şi-au reînnoit jurămintele în 1966, la Monaco, în cadrul unei ceremonii religioase catolice, acela fiind momentul în care regina Ana a fost reprimită în Biserica Catolică. La 10 iunie 1973, au sărbătorit nunta de argint, în Germania, la castelul Salem, iar nunta de aur au sărbătorit-o în Franţa, în Departamentul Vendée, la invitaţia unor prieteni francezi, care au găzduit evenimentul.
Au reușit să revină în România abia în aprilie 1992
Familia regală a încercat să revină în România încă din anul 1990, cu ocazia Sfintelor Sărbători de Paşti dar şi a Sărbătorilor de Crăciun, dar nu i s-a permis intrarea în ţară. Abia în 1992, în perioada 25-27 aprilie, regele Mihai şi regina Ana au efectuat o vizită cu caracter privat, la invitaţia arhiepiscopului Sucevei şi Rădăuţilor, Pimen, de a petrece Sfintele Sărbători de Paşti la Mănăstirea Putna, unde au asistat la slujba Învierii. D
uminică, 26 aprilie, regele Mihai I şi regina Ana au participat la a doua slujbă a Învierii, oficiată la Biserica Sfântul Gheorghe din Bucureşti, iar în ziua următoare, au fost oaspeţii Mănăstirii Curtea de Argeş.
A fost pentru prima dată când regina Ana a ajuns în România. Cu toate că, după această vizită, regele Mihai I nu a mai primit, pentru câţiva ani, dreptul de a reveni în ţară, în următorii ani, între 1992 şi 1997, regina Ana a vizitat aproape toate marile oraşe ale României, precum şi mănăstiri, instituţii culturale şi de binefacere.
La 18 mai 2001, cuplul regal s-a mutat în România, la Palatul Elisabeta, şi la 1 iunie, la Castelul Săvârşin. În vara anului 2008, familia regală a fost repusă, oficial, în posesia Castelului Peleş, dar aceştia au declarat că porţile castelului vor rămâne mereu deschise românilor.
Regele Mihai I şi regina Ana au sărbătorit nunta de diamant la 10 iunie 2008, eveniment la care au participat 14 familii regale europene, iar în 2013, şi-au sărbătorit nunta de safir (65 de ani de căsătorie), în cadru privat.
Regina Ana a avut doi nepoţi, Nicolae (fiul principesei Elena) şi Michael (fiul principesei Irina), neincluşi în linia de succesiune la Coroana României, şi trei nepoate, Elisabeta Karina (sora lui Nicolae), Angelica Margareta (sora lui Michael) şi Elisabeta Maria (fiica principesei Sofia), dintre care prima şi ultima sunt incluse în linia de succesiune la Coroana României.
Onorată cu înalte distincții de mai multe țări
De-a lungul vieţii, regina Ana a primit Crucea de Război a Franţei, Marea Cruce a Ordinului Carol I, Marea Cruce a Ordinului Sfânta Olga şi Sfânta Sofia din Grecia, Marea Cruce a Ordinului de Malta şi Marea Cruce a Ordinului Coroana României.
S-a aflat, alături de regele Mihai, de principesa moştenitoare Margareta şi de soţul acesteia, principele Radu, printre fondatorii Fundaţiei "Colecţia Familiei Regale a României".
Între anii 1990-2010, regina Ana a participat la numeroase evenimente dedicate fundaţiei fiicei sale, principesa Margareta, şi a mers uneori turnee în străinătate - SUA, Franţa - pentru colectare de fonduri. Regina Ana a oferit înaltul patronaj Fundaţiei Anastasia, creată de pictorul Sorin Dumitrescu.
Principele Radu i-a dedicat reginei Ana, cărţile "Ana a României. Un război, un exil, o viaţă", care a apărut la Editura Humanitas în mai multe ediţii, începând din anul 2000, şi "Ana. Portretul Reginei", apărută la Curtea Veche în 2013. Cartea "Ana a României.
Un război, un exil, o viaţă" a cunoscut două ediţii în limba engleză, una la Fundaţia Culturală Română, alta la Editura Humanitas. De asemenea, principele Radu şi principesa Margareta au publicat, în 2008, volumul "Nunta de Diamant", cu ocazia aniversării a 60 de ani de la căsătoria regelui Mihai cu regina Ana.
Regina Ana a ieșit din viața publică din 2011
Regina Ana nu a mai apărut în public începând din anul 2011. A încetat din viaţă la 1 august 2016, la vârsta de 92 de ani, la spitalul din Morges, în Elveţia.
Trupul neînsufleţit al reginei a fost adus în ţară la 9 august, iar la 13 august au avut loc funeraliile acesteia la Mănăstirea Curtea de Argeş. Data de 13 august a fost decretată zi de doliu naţional în memoria sa. Regina Ana a fost înmormântată în Noua Catedrală Arhiepiscopală şi Regală, ridicată în vecinătatea mănăstirii de la Curtea de Argeş.
Un an şi jumătate mai târziu, la 5 decembrie 2017, la vârsta de 96 de ani, înceta din viaţă regele Mihai I al României la Aubonne în Elveţia. A fost condus pe ultimul drum, în ziua de 16 decembrie 2017, de la Palatul Regal din Bucureşti la Curtea de Argeş, unde a fost aşezat alături de regina sa, în Noua Catedrală Arhiepiscopală şi Regală.
4
4
