Ministrul Mediului, Barna Tanczos, a semnat ordinul privind interzicerea pescuitului sturionilor din apele teritoriale româneşti pe o perioadă nedeterminată, a anunţat acesta vineri, într-o conferinţă de presă la Tulcea, potrivit Agerpres.
Ministrul a mai spus că analizele făcute de specialiştii instituţiei pe care o conduce arată că speciile de sturion sunt în continuare în pericol din cauza braconajului.
"Am semnat un ordin de ministru acum câteva săptămâni prin care am decis prelungirea pe o perioadă nedeterminată a protecţiei acestor specii. În activitatea mea anterioară de la Ministerul Agriculturii, am răspuns de piscicultură şi cunosc problemele braconajului. Sunt un susţinător al interdicţiei totale a pescuitului acestor specii. Sunt specii în continuare în pericol şi trebuie protejate", a afirmat ministrul Mediului.
Oficialul guvernamental a mai spus că, pentru protejarea speciilor de sturion, este nevoie de măsuri dure pe termen lung.
"Din analizele pe care le-au făcut specialiştii Ministerului Mediului reiese că aceste specii sunt în continuare într-un pericol real că braconajul poate fi oprit doar prin măsuri dure şi pe termen lung şi tocmai de aceea propunem ca această protecţie să fie pe o perioadă nedeterminată", a mai spus ministrul Mediului.
Barna Tanczos a mai spus că şi celelalte state riverane Dunării implementează restricţii similare pentru protejarea speciilor de sturion.
Declinul sturionilor a fost înregistrat la nivel mondial, astfel că organizaţiile internaţionale au decis, în anul 1998, includerea acestor specii în anexele I şi II ale Convenţiei Internaţionale privind Comerţul cu Specii de Plante şi Animale Sălbatice Ameninţate (CITES), iar România s-a raliat acestor măsuri în anul 2006, atunci când a impus pentru prima dată prohibiţia pescuitului sturionilor.
Zece ani mai târziu, interdicţia a fost prelungită pentru încă cinci ani, iar prin ordinul semnat de ministrul Mediului, ea se va prelungi pe o perioadă nedeterminată.
În lume, la ora actuală, există 26 de specii de sturion, şase dintre acestea, şipul, viza, cega, morunul, păstruga şi nisetrul, regăsindu-se şi în Dunăre până la începutul secolului trecut, potrivit Institutului Naţional de Cercetare şi Dezvoltare Delta Dunării (INCDDD). Două dintre ele, şipul şi viza, considerate specii foarte rare, au dispărut din Dunăre la începutul anilor '60.
