Martie - mărțișor, germinar, făurel

de C.V.     HotNews.ro
Luni, 1 martie 2021, 9:26 Actualitate | Esenţial


Ghiocei
Foto: Pixabay.com
În tradiţia populară, luna martie se numeşte: mărţişor, germinar, făurel, iar luna martie începe pe data de 1 cu obiceiul mărțișorului vestitor al primăverii și cel al babelor. Românii sărbătoresc venirea primăverii la începutul lunii martie, deşi - din punct de vedere astronomic - anotimpul în care natura renaşte începe odată cu echinocţiul de primăvară, care în 2021 are loc la 20 martie.

Echinocţiul de primăvară va avea loc pe 20 martie, ora 11 h 37 m, potrivit www.astro-urseanu.ro, citat de Agerpres.

Denumirea lunii martie vine din latinescul "martius", numele zeului Marte (Mars în latină), fiul lui Jupiter şi al Junonei, fiind una dintre cele trei divinităţi protectoare ale Romei (alături de Jupiter şi Quirinus), potrivit site-ului traditii.ro, citat de Agerpres. Romanii îl considerau drept protectorul lor şi tatăl lui Romulus. Era, la origine, zeul renaşterii naturii, devenind mai târziu zeul războiului şi al agriculturii. A fost identificat de timpuriu cu Ares, din mitologia greacă. Grecii numeau luna martie ''Elaphebolion''.

Sub împăratul Romulus al Romei, anul începea cu luna martie. Abia în anul 45 î.Hr., Iulius Cezar a introdus Calendarul iulian, anul începând la 1 ianuarie.

Luna martie reprezintă a treia lună a anului în calendarul gregorian, calendar pe care România l-a adoptat în 1919, şi are 31 de zile. În fiecare an, cu excepţia anilor bisecţi, martie începe cu aceeaşi zi a săptămânii ca luna februarie şi ca luna noiembrie.


Soarele - Luna

În luna martie ziua are 12 ore, iar noaptea are 12 ore.

Soarele: la începutul lunii răsare la ora 06 h 53 m şi apune la ora 18 h 04 m, iar la sfârşitul lunii răsare la ora 06 h 59 m şi apune la ora 19 h 42 m.

La 21 martie se face trecerea din Zodia Peştilor în Zodia Berbecului, care se încheie la 20 aprilie.

Luna: reprezintă perioada cât durează o rotaţie a astrului în jurul Pământului - 29 de zile, 12 ore, 44 minute şi 3 secunde, aproximativ 29 de zile şi jumătate. În această mişcare se disting patru faze: Lună Nouă, Primul Pătrar, Lună Plină, Ultimul Pătrar.

Fazele Lunii: la 06 martie - Luna la Ultimul Pătrar 03 h 30 m; la 12 martie - Lună Nouă (Luna începe să crească) - 12 h 24 m; la 21 martie - Luna la Primul Pătrar 20 h 36 m; la 28 martie - Lună Plină (Luna începe să descrească) 20 h 48 m, potrivit Observatorului Astronomic Amiral Vasile Urseanu.

În tradiţia noastră populară, luna martie se numeşte: mărţişor, germinar, făurel.

Românii sărbătoresc venirea primăverii într-un mod unic, la începutul lunii martie. La 1 Martie, în calendarul ortodox, este ziua Evdochiei, o femeie martir, numită şi Dochia.

Tradiţia populară are mai multe preziceri pentru această lună a anului. În luna martie, în câte zile va fi negură, în tot atâtea vor fi ploi în cursul anului, iar în câte zile va fi rouă, în atâtea va fi brumă după Paşte, şi în tot atâtea zile în luna august vor fi neguri din care cauză vor fi stricăciuni în holde şi poame. Dacă în luna martie nu va ploua, va fi o recoltă bogată de grâu. (sursă: "Zile şi mituri. Calendarul ţăranului român", Ion Ghinoiu, 2000), informează Agerpres.

Mărțișorul


Tradiţia Mărţişorului are o vechime considerabilă, şi se spune că persoana care poartă un mărţişor este ferită de rele şi că acesteia îi merge bine tot anul, se menţionează pe site-ul https://muzeul-satului.ro/. Mărţişorul se poate purta la mână, la gât ori pe reverul hainei, iar în unele regiuni ale ţării mărţişoarele sunt oferite inclusiv bărbaţilor, indică site-ul amintit.

Odată cu 1 martie se intră în "zilele Babelor". Conform tradiţiei populare, primăvara începe cu Baba Dochia şi zilele ei, cunoscute drept "Zilele babei" (primele 9 sau 12 zile ale lunii martie). Zilele babei corespund cu zilele de urcuş ale Babei Dochia cu oile la munte, urcuş dedicat morţii şi renaşterii sezoniere a zeiţei agrare şi a timpului calendaristic, în preajma echinocţiului de primăvară. Astfel, la români, simbolul mărţişorului este corelat şi cu Baba Dochia, după unele tradiţii, firul Mărţişorului fiind tors de aceasta în timp ce urca cu oile la munte, potrivit site-ului www.crestinortodox.ro.

Numele oficial al lunii martie a influenţat, în ultimele decenii, generalizarea denumirii sărbătorii care cade la 1 Martie, Mărţişor, în defavoarea altor denumiri mai vechi, cum ar fi Dochia, Dragobete. Tot "mărţişor" se numeşte şi cadoul făcut de 1 martie, arată Ion Ghinoiu în lucrarea sa "Sărbători şi obiceiuri româneşti" (Editura Elion, 2002), potrivit Agerpres.

În zilele noastre, mărţişorul, făcut din două fire răsucite - unul alb şi celălalt roşu - şi de care, de cele mai multe ori, se prinde un mic obiect artizanal, este făcut cadou doamnelor şi domnişoarelor în ziua de 1 martie. În trecut, de şnurul împletit se agăţa doar o monedă de aur, argint sau din alt metal.








Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.

















1132 vizualizari


Abonare la comentarii cu RSS
Întâlniri on-line | #deladistanță

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.



powered by
developed by