La adoptarea Legii pentru organizarea şi funcţionarea Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Mediu s-a avut în vedere o sursă de finanţare incertă, generală şi lipsită de un caracter obiectiv şi real, arată Curtea Constituţională a României (CCR) în motivarea deciziei prin care a admis sesizarea Guvernului asupra actului normativ, scrie Agerpres.
La finalul lunii septembrie, Curtea Constituţională a admis sesizarea formulată de Guvern şi a constatat că este neconstituţională Legea pentru organizarea şi funcţionarea Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Mediu, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative.
„Având în vedere toate aceste considerente, prin aceeaşi jurisprudenţă, Curtea a constatat că, în ceea ce priveşte legea supusă prezentului control de constituţionalitate, în procedura de legiferare nu a fost solicitată fişa financiară nici de către iniţiatorii propunerii legislative şi nici de către Camera Parlamentului în care au fost propuse şi adoptate amendamente. Prin urmare, s-a statuat că neîndeplinirea obligaţiei solicitării fişei financiare conduce, în mod firesc, la concluzia că la adoptarea legii s-a avut în vedere o sursă de finanţare incertă, generală şi lipsită de un caracter obiectiv şi real, astfel că au fost încălcate prevederile constituţionale cuprinse în art.138 alin.(5) referitoare la stabilirea sursei de finanţare”, se precizează în motivare.
Potrivit sursei citate, Curtea a observat, cu acelaşi prilej, că argumentul potrivit căruia „deşi a fost solicitată, verbal, fişa financiară a măsurilor propuse, iniţiatorii amendamentelor au precizat că nu există impact financiar pentru anul în curs, întrucât cele două autorităţi sunt finanţate integral din venituri proprii”, prezentat în comunicarea adresată Curţii de preşedintele Comisiei pentru muncă şi protecţie socială din cadrul Camerei Deputaţilor, nu poate complini niciuna dintre obligaţiile constituţionale, respectiv cea privind solicitarea fişei financiare care trebuia să însoţească propunerea legislativă (art.138 alin.(5) din Constituţie) sau cea privind solicitarea informării din partea Guvernului (art.111 alin.(1) din Constituţie), aspecte, de altfel, evidenţiate şi de Consiliul Legislativ în avizul emis în procedura de legiferare.
În concluzie, arată judecătorii constituţionali, Curtea a reţinut că, întrucât cheltuielile preconizate prin textele de lege criticate grevează asupra bugetului de stat, adoptarea lor ar fi fost posibilă doar după stabilirea sursei de finanţare în condiţiile Legii fundamentale şi după solicitarea informării Parlamentului de către Guvern.
„Neîndeplinirea obligaţiei iniţiatorilor legii de a solicita Guvernului fişa financiară, conform art. 138 alin.(5) din Constituţie coroborat cu art.15 alin.(2) din Legea nr.500/2002, şi a obligaţiei preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului sau a preşedintelui Comisiei pentru muncă şi protecţie socială de solicitare a informării din partea Guvernului, potrivit prevederilor art. 111 alin.(1) din Constituţie, conduce la concluzia că între Parlament şi Guvern nu a existat un dialog real cu prilejul adoptării legii supuse controlului, iar Parlamentul a decis asupra majorării unor cheltuieli bugetare bazându-se pe o sursă de finanţare incertă, generală şi lipsită de un caracter obiectiv şi efectiv", spune CCR.
USR anunţă că va depune iar proiectul privind DNA-ul pădurilor: „Motivul indicat de CCR, ridicol”
Uniunea Salvaţi România apreciază că motivul invocat de către Curtea Constituţională în motivarea deciziei de respingere a DNA-ului pădurilor este unul „ridicol” şi menţionează că va depune din nou proiectul, indicând sursa de finanţare.
„CCR a publicat motivarea deciziei de respingere a DNA-ului pădurilor. Motivul ridicol e lipsa indicării unei surse certe de finanţare! În ultimii patru ani au fost adoptate zeci de legi fără surse certe de finanţare şi fără analize de impact bugetar, unele dintre ele care au destabilizat complet bugetul de stat. CCR nu le-a văzut pe acelea. Dar iată că au găsit de cuviinţă să folosească acest motiv ca să respingă DNA-ul pădurilor, o structură menită să lupte cu adevărat împotriva defrişărilor ilegale din pădurile ţării”, conform unei unei postări a USR pe Facebook.
Uniunea menţionează că va depune din nou legea, indicând sursa de finanţare, şi apreciază că este „revoltător” că Guvernul PNL „a ales să blocheze” legea la CCR.
„Nicio problemă. Noi continuăm să milităm pentru DNA-ul Pădurilor şi vom redepune legea indicând sursa de finanţare. Este revoltător că Guvernul PNL, în loc să identifice fonduri pentru a transforma în realitate DNA-ul Pădurilor, a ales să blocheze legea la CCR. Lupta pentru apărarea pădurilor României ar trebui să fie comună, dar se pare că mafia lemnului are legături puternice cu oamenii aflaţi la putere”, mai spune USR.
CITEȘTE ȘI:
0
30
