Parlamentul are deplina competenţă de a stabili data alegerilor printr-o lege ordinară sau organică, după caz, în funcţie de decizia politică de a organiza alegeri în interiorul mandatului Camerelor sau în termenul de 3 luni consecutiv expirării acestuia, se arată în motivarea deciziei prin care Curtea Constituțională a respins contestația președintelui Klaus Iohannis pe această temă.
Preşedintele Klaus Iohannis şi Guvernul au depus o sesizare asupra Legii privind unele măsuri pentru organizarea alegerilor pentru Senat şi Camera Deputaţilor, ca urmare a încetării mandatului Parlamentului ales în anul 2016. Pe 17 august, şeful statului a sesizat CCR, solicitând să constate că acest act normativ este neconstituţional în ansamblul său.
CCR a respins însă această sesizare în 29 septembrie.
„Având în vedere cele expuse, rezultă că Parlamentul are deplina competenţă de a stabili data alegerilor printr-o lege ordinară sau organică, după caz, în funcţie de decizia politică de a organiza alegeri în interiorul mandatului Camerelor sau în termenul de 3 luni consecutiv expirării acestuia. În lipsa unei legi de stabilire a datei alegerilor parlamentare, acestea pot avea loc doar în interiorul duratei mandatului de 4 ani al Camerelor, alegerile organizându-se la termen, pe când, în condiţiile unei asemenea legi, se pot organiza alegeri parlamentare atât la termen, cât şi peste termen, decizia politică în acest sens aparţinând în exclusivitate Parlamentului”, se arată în motivarea CCR care a fost publicată vineri.
De notat că judecătorul Daniel Morar a formulat o opinie separată, în care afirmă că „sesizările formulate de Președintele României și de Guvern trebuiau admise” astfel încât să se constate „neconstituționalitatea dispozițiilor Legii privind unele măsuri pentru organizarea alegerilor pentru Senat și Camera Deputaților, ca urmare a încetării mandatului Parlamentului ales în anul 2016”.
Potrivit motivației CCR, „dacă Parlamentul apreciază că există incertitudini cu privire la organizarea alegerilor în cadrul acestui termen (de 4 ani) datorată situaţiei din ţară, are obligaţia constituţională de a retrage, în mod temporar, competenţa acordată Guvernului, asumându-şi astfel şi decizia politică de a organiza alegerile după expirarea mandatului, în funcţie de evoluţia situaţiei epidemiologice din ţară”.
„Rezultă că asumarea voinţei politice de a organiza alegeri peste termen – după expirarea duratei mandatului Parlamentului – nu poate fi realizată de Guvern, ci numai de Parlament. Decizia politică de organizare a alegerilor parlamentare după expirarea duratei mandatului Camerelor, cu consecinţa prelungirii de drept a mandatului acestora, ţine în mod intrinsec de rolul Parlamentului prevăzut de art.61 alin.(1) din Constituţie, Guvernul reţinând, în speţă, doar competenţele sale pur administrative referitoare la organizarea executării legilor [şi anume aspectele referitoare la organizarea propriu-zisă a alegerilor, cu referire, spre exemplu, la stabilirea calendarului acţiunilor din cuprinsul perioadei electorale]. Numai autoritatea reprezentativă care exercită suveranitatea naţională poate decide o asemenea măsură, pentru că decizia stabilirii datei alegerilor peste termen se află în legătură directă cu suveranitatea naţională”, argumentează judecătorii CCR.
--------------------------
Legea potrivit căreia data alegerilor parlamentare o stabilește Parlamentul, și nu Guvernul, așa cum s-a întâmplat până acum, a fost inițiată de PSD - ALDE, fiind adoptată în 27 iulie atât de Camera Deputaților, cât și de Senat. Actul normativ a fost atacat la CCR de către Klaus Iohannis, iar în 29 septembrie Curtea Constituțională a respins, ca neîntemeiată, sesizarea președintelui.
În 2 octombrie, deputatul independent Adrian Dohotaru (fost membru USR) a depus un proiect de lege pentru amânarea alegerilor parlamentare până în martie 2021, în contextul în care amânarea alegerilor a fost invocată tot mai frecvent în ultima perioadă de către PSD, care a anunțat, de altfel, că va vota un astfel de proiect.
Potrivit proiectului depus la Senat de Adrian Dohotaru, "data alegerilor pentru Senat și Camera Deputaților se stabilește în ziua de duminică, 14 martie 2021".
Data alegerilor parlamentare din acest an a fost stabilită la 6 decembrie, prin hotărâre adoptată de Guvern la începutul lunii septembrie.
------------------------
Președintele Klaus Iohannis a spus în mai multe rânduri că amânarea alegerilor parlamentare nu este oportună, susținând că este vorba despre "încercarea jalnică a unor politicieni care știu că nu mai intră în Parlament ca să mai prindă câteva luni de diurnă".
Întrebat marți despre amânarea alegerilor până în martie, Klaus Iohannis a spus, într-o conferință de presă, că experţii nu au putut să-i spună ”cu mâna pe inimă”, că în martie va fi mai bine: "Intrăm în sezon de gripă. Se suprapune pandemia cu gripa, dar sper că nu e o surpriză pentru nimeni că purtarea măştii, spălarea pe mâini şi distanţarea ajută la prevenirea tuturor bolilor, nu doar SARS-CoV-2. Însă nimeni, până acum, dintre experţi nu mi-a spus că în martie va mai bine decât în decembrie pentru alegeri".
Mandatul actualului Parlament expiră în 20 decembrie.
CITEȘTE ȘI:
22
4
