Liderii europeni au convenit să organizeze un summit față în față la jumătatea lunii iulie, la Bruxelles, pentru a găsi un acord rapid asupra masivului plan de relansare post-coronavirus, la capătul unei prime discuții în sistem videoconferință, vineri, care a scos în evidență o serie de dezacorduri, scrie AFP.
"Un consens se conturează, ceea ce este foarte pozitiv, dar nu trebuie să subestimăm nici dificultățile", a declarat președintele Consiliului European, Charles Michel.
"Avem intenția să organizăm un summit fizic la jumătatea lunii iulie, la Bruxelles", a precizat belgianul.
Premierul olandez Mark Rutte este însă mai sceptic și afirmă că ajungerea la un acord în iulie este „nesigură”.
Această discuție față în față are drept scop facilitarea discuțiilor pe marginea unui subiect urgent dar foarte complex și care are nevoie de unanimitatea statelor membre.
Potrivit șefei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, mai mulți lideri au insistat asupra necesității de a ajunge la un acord înaintea vacanței de vară.
Un acord asupra acestui plan de 750 miliarde euro, destinat să scoată bătrânul continent dintr-o recesiune care se anunță gravă, ar marca o etapă majoră în construcția europeană. Deoarece această sumă ar fi pentru prima oară împrumutată în numele UE de pe piețele financiare, spărgând astfel tabuul mutualizării datoriilor europene.
Cancelarul Angela Merkel a precizat într-o conferință de presă că acest principiu nu este pus în discuție de nimeni.
"Construcția juridică propusă de Comisie nu a fost pusă în discuție”, a spus ea, la capătul summitului virtual al șefilor de stat și de guvern din UE.
Și ea a cerut un acord rapid. "Nu este exagerat să spunem că ne confruntăm cu cea mai mare provocare economică din istoria UE".
Subvenții contra reforme?
Summitul de vineri a permis fiecărui lider să-și dezvăluie obiectivele și marjele de manevră asupra propunerii Comisiei de a susține economia europeană.
În primul rând, trebuie învinse reticențele celor patru "frugali" - Olanda, Austria, Suedia și Danemarca - foarte rezervați în privința acestui plan de care vor beneficia înainte de toate țările din sud.
Propunerea aflată pe masa negocierilor prevede un "instrument de relansare" de 750 miliarde euro, inspirat din inițiativa cancelarului Angela Merkel și a președintelui francez Emmanuel Macron, care formează o alianță puternică în dezbateri.
Acest fond completează o propunere revizuită a bugetului UE pentru 2021-2027, de 1.100 miliarde euro, pentru care statele membre vor trebui de asemenea să ajungă la un compromis.
Din suma de 750 de miliarde, 500 de miliarde vor fi redistribuite în cadrul bugetului european sub formă de subvenții pentru țările cele mai afectate de coronavirus, precum Spania și Italia, iar 250 miliarde sub formă de credite.
Cele 27 de state membre vor trebuie să surmonteze divergențe importante, fie că este vorba de valoarea planului, de durata sa, de echilibrul între credite și subvenții, de criteriile de repartizare a ajutoarelor, precum și delicata chestiune a unei "condiționalități", respectiv o contrapartidă (spre exemplu, reforme) solicitată unui stat în schimbul acestor fonduri.
"Strictul necesar"
"Frugalii" cer un nivel de cheltuieli sub suma de 750 de miliarde și pledează pentru credite, pe care statele beneficiare să le plătească, în locul subvențiilor.
Cancelarul austriac Sebastian Kurz a lansat un avertisment față de perenizarea datoriilor: ajutorul ar trebui să fie "punctual" și "limitat în timp", a spus el, potrivit agenției APA.
Într-o scrisoare adresată celor 27, liderii a cinci dintre cele 7 grupuri din Parlamentul European (PPE, S&D, Renew Europe, Verzii/ALE și GUE/NGL) au avertizat că suma de 500 de miliarde alocată pentru subvenții este "strictul necesar" și că eurodeputații nu vor proba bugetul decât dacă sunt create noi resurse (taxe europene), din 2021.
Un avertisment lansat și de președintele Parlamentului, David Sassoli, în opinia căruia planul este "o bază bună de pornire", "benzina pentru a reporni motorul" economiei.
Comisia evocă mai multe posibilități pentru finanțarea bugetului și a planului de relansare, fără a crește contribuțiile statelor: taxe pe plastic, o taxă carbon la granițe, impozit pe activitatea marilor companii sau a giganților digitali.
Și aici, este nevoie de multe compromisuri.
2
0
