Regizoarea de teatru Cătălina Buzoianu a murit la vârsta de 81 de ani. Informaţia a fost confirmată pentru Agerpres de reprezentanţi ai Uniunii Teatrale din România.
Decesul regizoarei a fost anunţat şi pe pagina de Facebook a Casei de producţie a TVR.
Cătălina Buzoianu, unul dintre cei mai importanţi regizori de teatru din România, s-a născut la 13 aprilie 1938, la Brăila. A absolvit Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică "I. L. Caragiale" din Bucureşti (1965 - 1970), la clasa de regie a profesorului Ion Olteanu. A participat, în paralel, la atelierele de creaţie ale profesorilor Radu Penciulescu şi David Esrig (potrivit http://brailapebune.net/).
După absolvirea institutului a fost repartizată la Teatrul Naţional "Vasile Alecsandri" din Iaşi, unde a pus în scenă spectacolele "Pescăruşul" de A. P. Cehov (1970), "Bolnavul închipuit" de Moliere (1970), "Poveste de iarnă" de William Shakespeare (1973).
A fost, apoi, regizor la Teatrul Tineretului din Piatra Neamţ, până în 1973, unde s-a făcut remarcată cu spectacolul "Peer Gynt" de Ibsen (1972), conform www.teatrul-azi.ro. Cătălina Buzoianu a fost prim-regizor permanent la Teatrul Mic din Bucureşti (1979 - 1985). Dintre spectacolele regizate aici amintim: "Efectul razelor gamma asupra anemonelor" de Paul Zindel (1978), "Să-i îmbrăcăm pe cei goi" de Luigi Pirandello (1979), "Maestrul şi Margareta" după Mihail Bulgakov (1980), "Nişte ţărani" de Dinu Săraru (1981), "Trovarsi" de Luigi Pirandello (1992), "Pescăruşul" de A. P. Cehov (1993), "Sonata fantomelor" de August Strindberg (1999), "Spirit" de Margaret Edson (2001), "Lolita" de Vladimir Nabokov (2002), "Cum gândeşte Amy" de David Hare (2005), "Furtuna" de William Shakespeare (2009).
Apoi a fost regizor permanent la Teatrul "Lucia Sturdza Bulandra" din Bucureşti (1985 - 2006), unde a regizat printre altele: "Interviu" de Ecaterina Oproiu (1975); "O dimineaţă pierdută" de Gabriela Adameşteanu (adaptare proprie, 1986), "Uriaşii munţilor" de Luigi Pirandello (1988), "Merlin" de Tancred Dorst (1991), "Patul lui Procust" după Camil Petrescu (1995), "Şase personaje în căutarea unui autor" de Luigi Pirandello (1995), "Copilul îngropat" de Sam Shepard (1996), "Petru" de Vlad Zografi (1998), "Mutter Courage" de Bertolt Brecht (1999), "Turandot" de Carlo Gozzi (2000), "Odiseea 2001" (după un scenariu propriu şi realizat în coproducţie cu Teatrul Tourski, Marsilia), "Tatăl" de August Stindberg (2004), "Richard al III-lea se interzice" de Matei Vişniec (2006), "Noi doi" de Ileana Răducanu (2015).
Pe lângă activitatea de regizor, din anul 1975, Cătălina Buzoianu a fost profesoară la Catedra de Regie Teatru a UNATC. Din 1990 a ocupat funcția de decan al Secției de Teatru și a predat la masterat cursurile de Antropologie și de Forme alternative de teatru.
În octombrie anul trecut, regizoarea Cătălina Buzoianu a fost decorată de preşedintele Klaus Iohannis cu Ordinul Naţional "Serviciul Credincios" în grad de Comandor.
