Iohannis retrimite la Parlament legea care definește „lucrările de interes public major”

de G.S.     HotNews.ro
Vineri, 26 iulie 2019, 14:45 Actualitate | Esenţial


Klaus Iohannis
Foto: Administratia Prezidentiala
Președintele Klaus Iohannis a retrimis Parlamentului, pentru reexaminare, legea pentru completarea art. 5 din Legea nr. 33/1994 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică ce definește „lucrările de interes public major”, informează Cotroceniul.

USR a trimis, marți, o scrisoare către Iohannis prin care i-au cerut să retrimită la Parlament legea care declară amenajările hidroenergetice drept „lucrări de interes public major”.

Sesizarea făcută de șeful statului:

Potrivit art. 5 din legea menționată, vor intra în această categorie lucrările care se declară de interes național și traversează localități, drumuri județene, orășenești și comunale și asigură legăturile cu municipii, orașe și comune, fiind necesare pentru realizarea de obiective de interes local pentru dezvoltarea infrastructurii locale, lucrările privind producția și distribuția de energie electrică și termică având ca scop utilizarea durabilă a resurselor de apă, monopol natural de interes strategic pentru realizarea de amenajări hidroenergetice.

Sintagma „pentru realizarea de obiective de interes local pentru dezvoltarea infrastructurii locale” este neclară și, aparent, incompatibilă cu utilitatea publică declarată pentru lucrări de interes național. Totuși, includerea acestei categorii de lucrări în sfera lucrărilor de „interes public major” ar putea fi justificată prin prisma unei însumări mai ample de interese locale ce ar putea excede planului local, însă acest aspect ar trebui să fie clarificat în cuprinsul normei.

În ceea ce privește includerea în sfera „lucrărilor de interes public major” a lucrărilor „privind producția și distribuția de energie electrică și termică având ca scop utilizarea durabilă a resurselor de apă, monopol natural de interes strategic pentru realizarea de amenajări hidroenergetice”, considerăm că norma este lipsită de predictibilitate și ar putea genera dificultăți în aplicare.

Din modul de redactare a normei, această categorie de lucrări nu este circumstanțiată vreunui tip de interes (local/național) ceea ce permite, în aplicare, interpretarea potrivit căreia ar putea fi considerate lucrări de interes public major orice lucrări privind producția și distribuția de energie electrică și termică având ca scop utilizarea durabilă a resurselor de apă. Din această perspectivă, apreciem că se impune stabilirea, prin lege, a unor criterii clare care să permită încadrarea acestor tipuri de lucrări în sfera „lucrărilor de interes public major”.

Circumstanțierea este cu atât mai importantă cu cât legiuitorul trebuie să aibă în vedere, pe de o parte, echilibrul dintre nevoia de dezvoltare socio-economică și nevoia de protecție a mediului, iar pe de altă parte, respectarea angajamentelor internaționale ale României.

În ceea ce privește evaluarea impactului asupra mediului a proiectelor publice și private care pot avea efecte semnificative asupra mediului, semnalăm că Legea nr. 292/2018 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice și private asupra mediului, prin art. 18 alin. (5) instituie o excepție de la emiterea acordului de mediu pentru proiectele care trebuie realizate din considerente imperative de interes public major, inclusiv de ordin social sau economic, și în lipsa unor soluții alternative la acestea, însă numai după stabilirea măsurilor compensatorii necesare pentru a proteja coerența rețelei Natura 2000.

Totodată, considerăm că legea supusă reexaminării trebuie reanalizată de către Parlament și din perspectiva respectării angajamentelor internaționale ale României. În acest sens, se impune a fi avute în vedere și dispozițiile Legii nr. 5/1991 pentru aderarea României la Convenția asupra zonelor umede, de importanță internațională, în special ca habitat al păsărilor acvatice, ale Legii nr. 13/1993 pentru aderarea României la Convenția privind conservarea vieții sălbatice și a habitatelor naturale din Europa, adoptată la Berna la 19 septembrie 1979, ale Legii nr. 58/1994 pentru ratificarea Convenției privind diversitatea biologică, semnată la Rio de Janeiro la 5 iunie 1992, ale Legii nr. 14/1995 pentru ratificarea Convenției privind cooperarea pentru protecția și utilizarea durabilă a fluviului Dunărea (Convenția pentru protecția fluviului Dunărea), semnată la Sofia la 29 iunie 1994, precum și cele ale Legii nr. 389/2006 pentru ratificarea Convenției-cadru privind protecția și dezvoltarea durabilă a Carpaților, adoptată la Kiev la 22 mai 2003.






Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.














442 vizualizari

  • 0 (0 voturi)    
    mare minune (Vineri, 26 iulie 2019, 18:48)

    Tritonul [utilizator]

    Mare minune ca se aminteste de conventiile incalcate continuu de Romania, precum Conventia de la Ramsar , Conventia pentru Protectia Dunarii si Conventia Carpatica!


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.

Aici puteti modifica setarile de Cookie

hosted by
powered by
developed by
mobile version