Persoanele care se sustrag unor măsuri preventive sau împotriva cărora au fost instituite ordine de protecție provizorii vor putea fi obligate să poarte dispozitive electronice de supraveghere, denumite brățări electronice, pentru a fi monitorizate și depistate mai ușor de către autorități, potrivit proiectului privind monitorizarea electronică lansat marți în dezbatere publică de către Ministerul de Interne. Deşi discuţiile au pornit în contextul aplicării ordinelor de protecţie şi prevenirii violenţei în familie, proiectul prevede că sistemul de monitorizare va fi utilizat şi în cadrul altor proceduri judiciare sau execuţional penale, precum controlul judiciar pe cauţiune, arestul la domiciliu sau pentru supravegherea la distanţă a deţinuţilor, atunci când pleacă în afara penitenciarului.

PolitiaFoto: Politia Romana

Ministerul Afacerilor Interne a pus în dezbatere proiectul Legii privind monitorizarea electronică în cadrul unor proceduri judiciare și execuțional penale, precum și pentru modificarea unor acte normative.

Discuțiile privind monitorizarea electronică au fost inițiate de MAI și de Poliția Română după adoptarea noilor reglementări din Legea pentru prevenirea și combaterea violenței în familie, care a introdus posibilitatea ca polițistul să emită un ordin de protecție provizoriu, atunci când constată o faptă de violență domestică și există un pericol real pentru viața sau integritatea fizică a persoanei agresate, precum și posibilitatea de a monitoriza electronic modul de respectare a interdicției agresorului de a se apropia de victimă și de membrii de familie ai acesteia.

MAI susține că în discuțiile privind elaborarea proiectului au fost implicați și atașații de afaceri interne din țările UE, pentru a vedea care au fost soluțiile identificate de alte state europene, iar printre țările care folosesc brățările electronice pentru agresorii care comit fapte de violență domestică se numără Suedia și Norvegia.

Proiectul de lege va reglementa înființarea și funcționarea Sistemului Informatic de Monitorizare Electronică, modul de utilizare a dispozitivelor electronice de supraveghere (brățări electronice) și modul de acțiune în situația în care persoanele supravegheate încalcă obligațiile impuse.

Deși discuțiile au pornit în contextul aplicării ordinelor de protecție și prevenirii violenței în familie, proiectul prevede că Sistemul de monitorizare va fi utilizat și în cadrul altor proceduri judiciare sau execuțional penale, respectiv pentru cei aflați sub control judiciar, control judiciar pe cauțiune sau în arest la domiciliu, precum și pentru supravegherea la distanță a deținuților, atunci când se deplasează pentru diverse activități în afara penitenciarului.

Angajații Poliției Române vor fi cei care vor monitoriza persoanele care vor purta astfel de sisteme electronice de supraveghere, iar intervenția în cazul unei alerte va fi pe principiul "celui mai apropiat organ de ordine publică”, urmând să fie asigurată de polițiști, polițiști de frontieră, jandarmi și eventual Poliția Locală.

Potrivit proiectului, organul de supraveghere va întocmi un dosar electronic, care va conține o serie de date cu privire la persoană și măsura judiciară care a impus monitorizarea electronică. Identitatea celui care poartă dispozitivul electronic va fi cunoscută doar de ofițerul de caz și numai în măsura în care se generează o alertă, ce notifică încălcarea unei reguli stabilite, va fi posibilă asocierea identificatorului brățării cu datele cu caracter personal existente în dosarul electronic. Aceste date vor fi transmise organelor de ordine publică către cel mai apropiat echipaj care poate realiza intervenția.

Cum se utilizează dispozitivele electronice de supraveghere

• În cadrul monitorizării electronice se pot utiliza dispozitive electronice de supraveghere mobile sau fixe.
• Dispozitivele electronice de supraveghere mobile trebuie să asigure informarea persoanei supravegheate cu privire la emiterea unei alerte.
• Montarea, demontarea, precum și orice operațiuni de întreținere a dispozitivelor electronice de supraveghere se realizează de către operatorul tehnic.
• Persoana supravegheată este obligată să mențină dispozitivul electronic de supraveghere în stare de funcționare, potrivit instrucțiunilor tehnice primite.
• Persoana protejată sau, după caz, reprezentantul legal este responsabil de menținerea dispozitivelor electronice de supraveghere în stare de funcționare, potrivit instrucțiunilor tehnice primite.

Dispozitivul se montează pe glezna celui monitorizat

• Dispozitivul electronic de supraveghere mobil se montează pe glezna persoanei supravegheate.
• Prin excepție, dispozitivul se montează pe brațul persoanei atunci când montarea pe gleznă nu este fizic posibilă sau este contraindicată medical.
• Dispozitivele electronice de supraveghere fixe se montează în imobilul în care se execută măsura arestului la domiciliu sau în imobilul de care persoana supravegheată nu are voie să se apropie. Din rațiuni tehnice sau de securitate, dispozitivul electronic de supraveghere fix poate fi montat și în proximitatea imobilului.
• În scopul verificării cu operativitate de către organele competente a alertelor SIME, persoana supravegheată este fotografiată, cu ocazia montării dispozitivului electronic de supraveghere.
• Fotografierea se face fără consimțământul persoanei.
• Organul de supraveghere și/sau operatorul tehnic instruiește persoana supravegheată cu privire la modul de utilizare a dispozitivelor electronice de supraveghere, precum și cu privire la obligațiile pe care le are în cazul primirii unei alerte.

Predarea dispozitivului electronic de supraveghere persoanei protejate

• Persoanei protejate i se pune la dispoziție un dispozitiv electronic de supraveghere, destinat generării unor alerte privind apropierea sub distanța prestabilită a dispozitivului electronic de supraveghere mobil purtat de persoana supravegheată.
• Organul de supraveghere și/sau operatorul tehnic instruiește persoana protejată cu privire la modul de utilizare a dispozitivelor electronice de supraveghere și o informează cu privire la limitările acestora, precum și cu privire la modul de acțiune în cazul primirii unei alerte.
• În cazul în care persoana protejată este un minor care nu a împlinit vârsta de 14 ani sau o persoană fără discernământ, consimțământul cu privire la utilizarea dispozitivului electronic de supraveghere se exprimă de către reprezentantul legal.

Verificarea dispozitivelor electronice de supraveghere

• Organul de supraveghere și/sau operatorul tehnic are dreptul și obligația de a verifica inopinat, în orice moment al zilei, periodic ori la sesizare, dispozitivele electronice de supraveghere alocate persoanei supravegheate.
• În situația în care persoana supravegheată este în arest la domiciliu, verificarea dispozitivelor electronice de supraveghere se face la imobilul în care se execută măsura. În acest caz, după fiecare verificare inopinată, organul de supraveghere informează, despre aceasta, judecătorul de drepturi și libertăți, judecătorul de cameră preliminară sau instanța de judecată.
• În cazul celui aflat în arest la domiciliu, organul de supraveghere și/sau operatorul tehnic are dreptul să pătrundă în imobilul unde se execută măsura, fără învoirea persoanei supravegheate sau a persoanelor care locuiesc împreună cu aceasta. În alte situații decât cele de arest la domiciliu, verificarea dispozitivelor electronice de supraveghere purtate de persoana supravegheată se face la sediul organului de supraveghere sau în alt loc decis de acesta.
• Perioada dintre două verificări inopinate succesive nu poate fi mai mare de 7 zile calendaristice.
• Verificarea dispozitivelor electronice de supraveghere puse la dispoziția persoanei protejate se face în condițiile convenite de organul de supraveghere cu aceasta sau, după caz, cu reprezentantul legal.

Comunicarea organului de supraveghere cu persoana supravegheată sau cu cea protejată

• Comunicarea între organul de supraveghere și persoana supravegheată sau persoana protejată realizată prin intermediul unor sisteme de comunicare la distanță poate fi înregistrată.
• Înregistrarea se realizează cu informarea prealabilă a persoanei supravegheate sau persoanei protejate, fără a fi necesar acordul acesteia.
• Comunicarea organului de supraveghere cu persoana supravegheată sau cu cea protejată, care nu vorbește sau nu înțelege limba română ori nu se poate exprima, cu privire la procedura monitorizării electronice se face într-o limbă sau într-un limbaj, pe care aceasta o înțelege, astfel:
• a) direct, atunci când organul de supraveghere cunoaște limba sau limbajul utilizat de către persoana în cauză;
• b) prin intermediul unui traducător și interpret autorizat sau prin intermediul unui interpret de limbaj mimico-gestual, plătit din bugetul de stat, prin bugetul instituției din care face parte organul de supraveghere.