Președintele Klaus Iohannis l-a decorat joi cu Crucea Națională „Serviciul Credincios” clasa a III-a pe Iulius Filip, disident anticomunist şi fost deţinut politic, „în semn de apreciere deosebită pentru determinarea și curajul cu care a luptat împotriva abuzurilor regimului comunist și în semn de respect pentru suferințele îndurate în închisorile comuniste, apărând valorile democratice”.
Administrația Prezidențială reamintește, într-un comunicat, că prima acțiune publică a președintelui a fost decorarea, în 22 decembrie 2014, a lui Octav Bjoza, președintele Asociației Foștilor Deținuți Politici din România, cu Ordinul Național „Steaua României”, în grad de Cavaler, în semn de apreciere pentru înalta sa ținută morală, pentru demnitatea și curajul cu care a militat pentru libertate și democrație.
„Din 2014 și până în prezent, Președintele României a decorat 55 de foști deținuți politic, care au fost lipsiți de libertate în mod abuziv, fiind închiși în marile închisori comuniste (Gherla, Aiud, Jilava), în lagărele și coloniile de muncă de pe traseul Canalului Dunăre-Marea Neagră sau din Balta Brăilei, ori au fost deportați de autoritățile comuniste”, potrivit sursei citate.
Decorarea vine la o zi după ce procurorul general Augustin Lazăr, implicat în scandalul generat de acuzațiile că a refuzat eliberarea disidentului Iulius Filip, a anunțat că se pensionează.
"Vă spun că activitatea pe care am desfășurat-o eu e una care s-a încadrat mereu în limitele legii(…) Pentru campania murdară care s-a purtat împotriva mea am depus o cerere pentru apărarea reputației la CSM, prin urmare am desfășurat o activitate absolut… cu rezultate pozitive și nu am ce să-mi reproșez”, a declarat miercuri seara Augustin Lazăr, întrebat la Europa FM dacă cererea de pensionare are o legătură cu Iulius Filip.
Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS) a anunțat recent că a decis reverificarea procurorului general Augustin Lazăr, după acuzațiile potrivit cărora ar fi făcut parte dintr-o comisie care la mijlocul anilor '80 a refuzat eliberarea disidentului anticomunist Iulius Filip.
Lazăr a reacționat prin comunicate de presă transmise de Ministerul Public și a catalogat drept grosolănii declarațiile potrivit cărora procurorul deschidea sau închidea pe cineva într-un penitenciar, acesta fiind atributul judecătorului. El a spus că regretă că drama disidentului Iulius Filip este folosită de cei ce vor să atace justiția.
În 9 aprilie, la o săptămână de la declanșarea scandalului, Augustin Lazăr a susținut o declarație de presă, spunând că mai multe instituții de presă i-au atribuit fapte pe care nu le-a făcut și i-au pus etichete pentru a-l decredibiliza. "Nu sunt ofițer, subofițer, agent sau colaborator al vreunui serviciu de informații", a afirmat Lazăr. El a mai susținut că aceste atacuri la adresa sa sunt determinate de depunerea candidaturii pentru al doilea mandat de procuror general. Legat de o posibilă demisie sau retragere a candidaturii pentru un nou mandat, procurorul general a susținut că nu ar fi în interesul societății. Procurorul general a declarat că nu are nicio emoție privind verificarea pe care CNSAS o face în cazul său, în urma acuzațiilor că ar fi refuzat să-l elibereze de două ori pe disidentul anticomunist Iulius Filip, el susținând că nu a fost și nu este ofițer al fostei Securități.
El a mai susținut că nu a instrumentat dosare penale vizând fapte împotriva regimului comunist, el fiind procuror criminalist, iar participarea la comisia de liberări condiționate era o activitate suplimentară.
Citește și:
3
6
