Fanii premierului populist din Italia Matteo Salvini i-au trimis poze cu pisicile lor pentru a posta animăluțele simpatice pe pagina sa de Facebook și pentru a îndulci astfel atacurile sale dure la adresa imigranților. Cu toate acestea, popularitatea micilor feline care a explodat în era internetului este rezultatul unei lungi evoluții în ceea ce privește modul în care sunt percepute. Astfel, nu demult, pisicile erau creaturi ale răului în reprezentările artistice, scrie Guardian.
În Renaștere, pisicile erau considerate creaturi diabolice asociate cu vrăjitoria. Artistul german Hans Baldung Grien desena pisici în toate lucrările sale care înfățișau vrăjitoare nud. În timp ce vrăjitoarele se dăruiau lui Satan, pisicile asistau, enigmatic, la întregul ritual.
A fost nevoie de mult timp pentru ca aceste superstiții să fie depășite. Francisco Goya a pictat o pisică grasă pentru a personifica nebunia și ignoranța în lucrarea sa Somnul rațiunii naște monștri. În 1939, Picasso a pictat o alegorie în care Hitler este înfățișat sub forma unei pisici care ține în fălci o pasăre moartă.
În cinematografie, pisicile sunt, în cazul cel mai bun, amorale. Un exemplu ar fi filmul Nașul, în care o pisică coruptă acceptă patronajul lui Vito Corleone.
Am putea spune că nu este de mirare că populiștii adoră pisicile în această epocă în care rațiunea pare să doarmă din nou.
În era internetului, pisicile sunt haioase și înduioșătoare. Evident, ele nu au nimic în comun cu forțe malefice, Picasso nu făcea nimic altceva decât să surprindă natura lor de prădători. În contrast, internetul a proiectat imaginea superficială, sentimentală a unor mici feline pufoase.
Salvini și fanii săi pot da dovadă de drăgălășenie postând poze cu pisici în timp ce sunt incapabili să empatizeze cu imigranții. Asta este un fel de ipocrizie pe care chiar Goya sau Picasso ar fi observat-o fără niciun dubiu. Populistul este noua pisica de top a Europei, care își ascunde ghearele.
3
4
