Curtea Constituţională a României va discuta, marţi, sesizarea PNL cu privire la proiectul de lege referitor la protecţia datelor cu caracter personal în procesul penal. Liberalii acuză faptul că inițiativa lui Șerban Nicolae modifică codul de procedură penală și transformă operatorii de telefonie mobilă în agenți de informare cu privire la mandatele de ascultare secrete care sunt emise de judecători.
Potrivit informaţiilor publicate pe site-ul CCR, pe ordinea de zi a şedinţei de plen se află obiecţia de neconstituţionalitate a Legii privind protecţia persoanelor fizice referitor la prelucrarea datelor cu caracter personal de către autorităţile competente în scopul prevenirii, descoperirii, cercetării, urmăririi penale şi combaterii infracţiunilor sau al executării pedepselor, măsurilor educative şi de siguranţă, precum şi privind libera circulaţie a acestor date, formulată de un număr de 63 de deputaţi aparţinând Grupului parlamentar al PNL.
Liderul deputaţilor liberali, Raluca Turcan, anunţa pe 16 octombrie că PNL va sesiza Curtea Constituţională în legătură cu proiectul de lege referitor la protecţia datelor cu caracter personal în procesul penal, scrie Agerpres.
"Anunţăm public că Partidul Naţional Liberal depune sesizare la Curtea Constituţională împotriva legii lui Şerban Nicolae care afirmă că transpune Directiva europeană cu privire la folosirea datelor cu caracter personal în procesul penal, însă, de fapt, această lege, această iniţiativă a lui Şerban Nicolae - PSD modifică printr-o lege ordinară o lege organică şi anume Codul de procedură penală şi transformă operatorii de telefonie mobilă în agenţi de informare cu privire la mandatele de ascultare care sunt secrete şi sunt date de judecători", explica Turcan.
Ea susţinea că guvernarea PSD - ALDE foloseşte cadrul european ca pretext pentru măsuri antieuropene.
Plenul Camerei Deputaţilor a adoptat, pe 10 octombrie, proiectul de lege privind protecţia persoanelor fizice referitor la prelucrarea datelor cu caracter personal de către autorităţile competente, în scopul prevenirii, descoperirii, cercetării, urmăririi penale şi combaterii infracţiunilor sau al executării pedepselor, măsurilor educative şi de siguranţă, precum şi privind libera circulaţie a acestor date.
Proiectul prevede că prelucrarea datelor cu caracter personal pentru realizarea activităţilor de menţinere şi asigurare a ordinii şi siguranţei publice se realizează numai dacă acestea sunt prevăzute de lege şi sunt necesare pentru prevenirea unui pericol cel puţin asupra vieţii, integrităţii corporale sau sănătăţii unei persoane ori a proprietăţii acesteia, precum şi pentru combaterea infracţiunilor.
"Operatorii sunt obligaţi să instituie măsurile organizatorice, tehnice şi de procedură pentru a furniza persoanei vizate informaţiile necesare potrivit prevederilor art. 13 şi art. 16 - 21 şi pentru a asigura transmiterea unui răspuns în legătură cu prelucrările desfăşurate în condiţiile prevăzute de art. 11 sau în legătură cu notificarea persoanelor vizate în cazul apariţiei unui incident de securitate", stipulează proiectul.
În plus, operatorul are obligaţia de a informa persoana vizată, în scris, cu privire la modul de soluţionare a cererilor formulate în temeiul prezentei legi. Răspunsul se transmite în mod gratuit, în cel mult 60 de zile calendaristice.
La cerere, atunci când legea nu prevede altfel, operatorul comunică persoanei vizate următoarele informaţii suplimentare: temeiul juridic al prelucrării, perioada pentru care sunt stocate datele cu caracter personal sau, în cazul în care nu este posibil, criteriile utilizate pentru a stabili perioada respectivă, dacă este cazul, categoriile de destinatari ai datelor cu caracter personal, inclusiv din state terţe sau organizaţii internaţionale, orice alte informaţii suplimentare, în funcţie de specificul activităţilor de prelucrare, în special atunci când datele cu caracter personal sunt colectate fără ştirea persoanei vizate, mai prevede proiectul de lege.
0
2
