​Despre pregatirile trupei Goodbye to Gravity pentru lansarea noului album. Despre incendiul din urma cu trei ani care era sa mistuie sala de repetitii a formației. Despre Alex Pascu, basistul grupului, si prietenii ce ii sunt alaturi.

Omagiu la Club ColectivFoto: Ioana Moldovan

​„Noi am mai trecut prin foc la sala de repetiții”, spune oftând Horațiu Ghibu, solistul formației rock Changing Skins, aplecându-și capul asupra unei halbe de bere. E sâmbătă, în jur de ora 12:00, băuserăm o cafea, dar, la un moment dat, l-au dat lacrimile povestindu-mi despre incendiul din Club Colectiv și a cerut chelnerului o bere.

„Acu’ trei ani m-a sunat Pascu, eram în taxi, în drum spre repetiții. Mi-a zis ‘vezi că arde sala’. Cum te urmărește asta cu focul”… Ghibu și trupa Changing Skins au sala de repetiții lipită de cea a lui Alex Pascu, basistul de la Goodbye to Gravity. Pe 5 iulie 2012, știrea despre un incendiu la fosta fabrică Mătasea Populară ținea capul de afiș al presei. Flăcările nu au ajuns la sălile trupelor. Ei și instrumentele scăpau nevătămați.

„Îmi aduc aminte că atunci ne-a zis proprietarul că trebuie să avem extinctoare. Până atunci nu ne spusese și urmau să vină controale după incendiu. Cu greu am găsit extinctoare conform regulilor, nu sunt, așa, pe toate drumurile”.

Amândoi absolvenți ai liceului german din București, actualul colegiu Goethe, Ghibu și Pascu au rămas buni prieteni și colegi de breaslă. Breasla de rock. În liceu, prin clasa a zecea, Pascu înființase formația Thunderstorm. O perioadă, Ghibu a fost solist al acesteia. „Îmi aduc aminte că am scos un EP de patru piese și că am ajuns și la Petre Magdin, la Întâlnirea de la Miezul Nopții”, povestește Ghibu zâmbind nostalgic.

Vineri seară, Horațiu Ghibu era în Club Colectiv să își susțină prietenul la concertul de lansare a noului album „Mantras of War”. Cu circa 20 de minute înainte de începutul concertului, Pascu a venit la el să îl salute. „N-am apucat să vorbim, m-a pupat și s-a dus la scenă”, spune Ghibu care, pe timpul concertului, a stat mai retras, către spatele sălii. „Acum îmi dau seama că nici nu am cumpărat CD-ul. Vroiam să îl iau după concert”.

„Stai că îi rupem mâinile”

Când a izbucnit incendiul, Paul Grigoriu (junior), poreclit pe vremea sa în liceul german „Slayer”, era în centrul sălii. Andrei Găluț, solistul formației Goodbye to Gravity, tocmai mulțumea celor din sală și spunea, văzând că buretele de antifonare era în flăcări, că „asta nu era în program”.

Grigoriu a ieșit din sală. Nimeni nu își imagina dimensiunile catastrofei care tocmai începea, „am zis că ies puțin afară și că revin”. Apoi, odată cu deschiderea ușilor, s-a auzit o bubuitură și flăcări au țâșnit pe ieșirea minusculă a clubului. Minusculă pentru evacuarea în siguranță a sutelor de oameni care erau înăuntru.

Paul Grigoriu a decis să se întoarcă spre intrarea clubului. „Deja erau oameni căzuți, arși. Lumea se îmbulzea spre ieșire”. Văzând un bărbat ars și căzut, Grigoriu a cerut ajutorul altuia ca să îl tragă afară. S-a oprit pentru o clipă zicând ‘Stai că îi rupem mâinile’. „Nu, nu, trageți”, i-a spus rănitul. Și l-a scos afară. În total, Grigoriu a petrecut circa o oră și jumătate la Club Colectiv până când nu a mai avut acces la perimetru.

În seara zilei de sâmbătă, Grigoriu îmi povestește tot în fața clubului, venit să aprindă o lumânare, că, în urmă cu o săptămână, stătuse la palavre cu Alex Pascu la festivalul maximum Rock. Organizatorul l-a invitat pe Pascu pe scenă, în ultima seară, duminică, să anunțe lansarea noului album al Goodbye to Gravity.

„În primăvară plănuiau un turneu european”

Horațiu Ghibu, împreună cu prietena sa, a reușit să iasă din Club Colectiv în primul val de 50 până la 70 de oameni. Scenele pe care mi le descrie sunt îngrozitoare. Afară, după ce răniții începeau să fie scoși, stătea lângă un bărbat întins pe jos, cu arsuri extinse. I-a dat apă în timp ce acesta îl ruga să intre înăuntru să îi recupereze aparatul foto.

Își amintește că invitase oameni la concert și mulți nu veniseră. „Mă simt și prost, atunci îmi venea să îi înjur. Acum mă gândesc că i-as fi avut pe conștiință”.

Citește continuarea pe EurActiv.ro