Cazimir Ionescu a fost pus sub acuzare in dosarul Mineriadei, el declarand ca are calitatea de suspect, desi nu s-a implicat in coordonarea mineriadei si abia acum a aflat ca in 13 iunie 1990 au murit patru oameni, potrivit Mediafax.

Cazimir Ionescu, vicepresedinte al Consiliului Provizoriu de Uniune Nationala (CPUN) in iunie 1990, a declarat, la iesirea de la Parchetul Inaltei Curti de Casatie si Justitie, ca procurorii militari i-au adus la cunostinta faptul ca are calitatea de suspect si ca urmeaza sa primeasca dosarul in care sunt mentionate capetele de acuzare.

"Sunt suspect in cazul mineriadei si urmeaza sa primim dosarul cu capetele de acuzare in care apar suspiciunile in privinta posibilitatilor mele de a fi participat in vreun fel la luarea unei astfel de decizii", a spus Cazimir Ionescu.

El a afirmat ca din pozitia pe care o avea atunci, de vicepresedinte al CPUN, nu ar fi putut participat la luarea unei decizii in privinta organizarii mineriadei si, mai mult, abia acum a aflat ca in 13 iunie 1990 au murit patru oameni.

"Noi abia acum aflam ca au fost patru morti, de fapt. Nu stiu exact care este cauza decesului, cu atat mai putin as putea sa stiu cine anume a facut acest lucru. Asta urmeaza sa se afle", a spus Ionescu.

Referitor la o declaratie data de Petre Roman, care a spus ca in 14 iunie Cazimir Ionescu ar fi participat la o intalnire restransa, la care ar fi fost prezente persoane din conducerea CPUN, acesta a spus ca nu stie despre ce intalnire este vorba si crede ca "domnul Petre Roman are probleme cu memoria".

"Nici macar nu stiu de acea intalnire. De altfel, daca va aduceti aminte, eu am fost unul dintre cei care s-au opus la infiintarea FSN. In virtutea acestui fapt, nu am fost niciodata membru FSN", a precizat Cazimir Ionescu.

Acesta a mai spus ca nici nu s-a intalnit cu minerii, cu exceptia unui singur moment, in care a oprit masina si a intervenit pe motiv ca se indreptau catre Ambasada SUA. "Asta e tot ce am reusit sa fac", a adaugat Cazimir Ionescu.

Parchetul Inaltei Curti de Casatie si Justitie a anuntat, miercuri, inceperea urmaririi penale in dosarul Mineriadei, pe numele unor persoane, pentru infractiuni contra umanitatii, respectiv pentru reprimarea violenta a manifestatiei din Piata Universitatii, din 13-15 iunie 1990, soldata cu decesul a patru persoane, ranirea si lipsirea de libertate a altor o mie.

Oficiali din Parchetul instantei supreme au declarat, pentru MEDIAFAX, ca in dosarul Mineriadei a fost inceputa urmarirea penala impotriva fostului presedinte Ion Iliescu, iar miercuri i s-au adus la cunostinta acuzatiile, respectiv infractiuni contra umanitatii, pentru reprimarea violenta a manifestatiei din Piata Universitatii, din 13 iunie 1990.

In acelasi dosar au fost pusi sub acuzare fostul director al Serviciului Roman de Informatii (SRI) Virgil Magureanu, Emil Cico Dumitrescu si Miron Cozma, tot pentru infractiuni contra umanitatii, toti avand calitatea de suspect.

Fostul premier Petre Roman, fostul ministru al Apararii Victor Athanasie Stanculescu si Gelu Voican Voiculescu, viceprim-ministru in primul guvern provizoriu din 1990 si responsabil cu controlul serviciilor secrete, ar putea fi si ei cercetati in dosarul Mineriadei, insa in cazul acestora s-a cerut aviz de la seful statului, intrucat erau membri ai Guvernului la data faptelor. Procurorul general al Parchetului instantei supreme a cerut presedintelui declansarea procedurilor pentru formularea cererii de urmarire penala pentru Roman, Stanculescu si Voiculescu, pentru infractiuni contra umanitatii.

Potrivit Legii 115/1999, "numai Camera Deputatilor, Senatul si Presedintele Romaniei au dreptul sa ceara urmarirea penala a membrilor Guvernului pentru faptele savarsite in exercitiul functiei lor".

In 5 februarie, Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie a infirmat rezolutiile de neincepere a urmaririi penale in cazul evenimentelor din iunie 1990. Inalta Curte de Casatie si Justitie a confirmat, pe 9 martie, decizia procurorilor de redeschidere a urmaririi penale in dosarul Mineriadei din 13-15 iunie 1990.

Parchetul instantei supreme arata, intr-un comunicat de presa, ca procurorul general al Romaniei, Tiberiu Nitu, a dispus infirmarea a trei rezolutii de neincepere a urmaririi penale din anul 2009, care au legatura cu Mineriada din 1990, precum si redeschiderea urmaririi penale in acest caz.

"In cauza ce formeaza obiectul dosarului penal nr. 47/P/2014, privind circumstantele in care, in cadrul evenimentelor produse in municipiul Bucuresti, in perioada 13-15 iunie 1990, s-a produs decesul sau ranirea prin impuscare a mai multor persoane, prin referatul din data de 22 ianuarie 2015, procurorii din cadrul Sectiei parchetelor militare au propus infirmarea partiala a rezolutiei nr. 175/P/2008 din 17 iunie 2009 a Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia de urmarire penala si criminalistica, si redeschiderea urmaririi penale in aceasta cauza, precum si infirmarea rezolutiilor nr. 7335/3341/II/2/2009 din 25 august 2009 si 7301/3419/II/2/2009 din 03 septembrie 2009 ale procurorului sef al Sectiei de urmarire penala si criminalistica", a precizat sursa citata.

Cercetarile in cazul Mineriadei din 13 - 15 iunie 1990 au fost, astfel, reluate dupa 25 de ani de la evenimente, perioada in care au fost emise mai multe decizii de neincepere a urmarii penale, mai multe victime ajungand sa fie despagubite la CEDO in absenta unei hotarari judecatoresti in tara.

Intr-o decizie din 17 septembrie 2014, Curtea Europeana a Drepturilor Omului (CEDO) a stipulat ca Romania este obligata sa continue investigatiile in dosarul Mineriadei si sa faca dreptate victimelor crimelor impotriva umanitatii, indiferent de timpul scurs de la savarsirea acestora.

Decizia a fost luata in cauza Mocanu si altii impotriva Romaniei, in care Anca Mocanu, Marin Stoica si Asociatia 21 Decembrie 1989 s-au plans de ineficienta cercetarilor interne cu privire la evenimentele din 13 - 15 iunie 1990. CEDO a decis ca statul roman sa ii plateasca Ancai Mocanu, al carei sot a fost ucis de un glont in timpul Mineriadei, suma de 30.000 de euro pentru incalcarea articolului 2 - dreptul la viata - din Conventia europeana a drepturilor omului, si lui Marin Stoica, batut si bagat in coma in ziua de 13 iunie 1990, in sediul TVR, 15.000 de euro, pentru incalcarea articolului 3 - interzicerea torturii - din Conventie.