Primaria Cluj-Napoca este obligata sa amplaseze placute bilingve romano-maghiare la intrarile in oras. Tribunalul Cluj a dat dreptate, in luna iulie, Fundatiei European Committee Human Rights Hungarians Central Europe, care s-a judecat cu primaria, cerand introducerea acestor indicatoare bilingve. Decizia poate fi atacata cu recurs. Instanta a facut acum publica motivarea deciziei. Vezi in articol ce a ales judecatorul intre variantele de interpretare a legii ceea ce nu este expres interzis de lege este permis si ceea ce nu este in mod expres prevazut este interzis.

Fundatia European Committee Human Rights Hungarians Central Europe a cerut in instanta obligarea Consiliului Local al municipiului Cluj-Napoca si a Primarului din Cluj-Napoca sa instaleze indicatoare bilingve de delimitare a municipiului Cluj-Napoca, in limbile romana si maghiara. In motivarea cererii, Fundatia a scris ca este o organizatie neguvernamentala de protectie a drepturilor minoritatii maghiare.

Fundatia a precizat ca numarul locuitorilor de etnie maghiara din municipiul Cluj-Napoca este inferior procentului de 20% prevazut de lege pentru introducerea placutelor bilingve. Organizatia a sustinut, insa, ca minoritatea maghiara este indreptatita sa beneficieze de inscriptionarea indicatoarelor si in limba maghiara de Conventia-cadru pentru protectia minoritatilor nationale, incheiata la Strasbourg la 1 februarie 1995. Potrivit Conventiei, autoritatile administratiei publice au obligatia sa expuna denumirea traditionala a strazilor si a altor indicatii topografice in limba minoritatilor, daca exista un numar substantial de locuitori si o cerere suficienta.

Fundatia face trimitere si la precedentele din Aiud, Reghin, Sibiu, unde exista indicatoare bilingve, chiar daca populatia minoritara nu ajunge la procentul de 20%. Fundatia mai sustine ca, pentru municipiul Cluj-Napoca, s-a adoptat HCL Cluj-Napoca nr. 99/2002 in acest sens, insa hotararea nu a fost pusa in executare.

Judecatorul mentioneaza in motivare ca Primarul si Consiliul Local din Cluj-Napoca nici nu s-au prezentat in fata instantei pentru a se apara, nici nu au formulat intampinare in aceasta cauza. Cele doua institutii au depus la dosar, dupa inchiderea dezbaterilor in fond, note de sedinta prin care s-a invocat exceptia lipsei de interes, exceptia lipsei calitatii procesuale active si exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a paratului Primarul Municipiului Cluj-Napoca. De asemenea, cele doua institutii au aratat ca populatia de etnie maghiara din Cluj-Napoca este sub 20%, respectiv 15,7%, iar instalarea indicatoarelor bilingve nu se justifica prin prisma Legii 215/2001.

Judecatorul Monica Trofin arata in motivare ca exceptiile ridicate de Primarul si Consiliul Local din Cluj-Napoca au fost invocate dupa dezbaterile pe fondul cauzei, prin urmare, au fost in mod tardiv formulate." Potrivit art. 208 din Noul Cod de Procedura Civila, intampinarea este obligatorie. Cum cele doua institutii nu au depus intampinare, nu au mai putut propune probe si invoca exceptii|.

Cum motiveaza judecatorul Monica Trofin decizia de a obliga Primaria Cluj-Napoca sa amplaseze indicatoare bilingve romano-maghiare la intrarile in oras

Conform art. 76 din Legea 215/2001,

(2) In unitatile administrativ-teritoriale in care cetatenii apartinand unei minoritati nationale au o pondere de peste 20% din numarul locuitorilor, in raporturile lor cu autoritatile administratiei publice locale, cu aparatul de specialitate si organismele subordonate consiliului local, acestia se pot adresa, oral sau in scris, si in limba lor materna si vor primi raspunsul atat in limba romana, cat si in limba materna.

(4) Autoritatile administratiei publice locale vor asigura inscriptionarea denumirii localitatilor si a institutiilor publice de sub autoritatea lor, precum si afisarea anunturilor de interes public si in limba materna a cetatenilor apartinand minoritatii respective, in conditiile prevazute la alin. (2).

• In municipiul Cluj-Napoca, minoritatea maghiara nu intruneste procentul prevazut de dispozitiile legale mai sus mentionate, potrivit rezultatelor oficiale ale recensamantului din 2011 publicate de Institutul National de Statistica disponibile pe pagina oficiala - http://www.recensamantromania.ro/rezultate-2/, numarul maghiarilor fiind de 49 565, adica 15,27%.
• Cu toate acestea, instanta considera insa ca minoritatea maghiara este indreptatita sa ceara autoritatii locale inscriptionarea bilingva a localitatii.
• Astfel, dispozitiile art. 76 din Legea 215/2001 prevad obligativitatea inscriptionarii bilingve atunci cand cetatenii apartinand minoritatii nationale depasesc un numar de 20% din numarul locuitorilor, iar HG 1206 /2001 concretizeaza modalitatea de executare a acestei inscriptionari.
• Instanta retine insa ca, din interpretarea dispozitiilor legale mai sus citate, rezulta ca atunci cand acest procent al cetatenilor minoritatilor nu este atins, problema inscriptionarii in limba minoritatii este o chestiune ce tine de oportunitate, lasata la indemana autoritatii locale.
• In sensul art. 36 alin.1 din Legea 215/2001, (1) Consiliul local are initiativa si hotaraste, in conditiile legii, in toate problemele de interes local, cu exceptia celor care sunt date prin lege in competenta altor autoritati ale administratiei publice locale sau centrale.
• Prin urmare, autoritatea locala este libera sa inscriptioneze in limba minoritatilor nationale, denumirea localitatii in limbile minoritatilor pe indicatoarele de intrare si iesire din localitate, daca exista o manifestare de vointa a autoritatii in acest sens.
• La interpretarea dispozitiilor legale in aceasta modalitate, instanta a avut de ales intre doua variante de interpretare a legii, in sensul de a interpreta ca ceea ce nu este expres interzis de lege este permis, sau de a interpreta in sensul ca ceea ce nu este in mod expres prevazut este interzis.
• Dintre aceste variante, s-a ales prima varianta, avand in vedere ca in momentul legiferarii nu pot fi avute in vedere in mod expres universalitatea conduitelor efective la care legea obliga, nici chiar in materia dreptului public, sau cu atat mai mult, acestea fiind apreciate generic, prin urmare ceea ce nu este expres interzis de lege este permis, neinsemnand ca aplicarea acestui principiu contravine principiului legalitatii.
• (...) In prezenta cauza, se retine ca paratul Consiliul Local Cluj-Napoca a apreciat oportunitatea inscriptionarii denumirii municipiului Cluj-Napoca in limba minoritatilor nationale, respectiv in limba maghiara si germana, emitand in acest sens, in mod legal dupa cum s-a aratat anterior, in baza art. 36 alin. 1 din Legea 215/2001, Hotararea nr. 99 din 7 martie 2002, alocandu-se si sume de bani de la bugetul local in vederea confectionarii si montarii indicatoarelor de inscriptionare a denumirii municipiului la principalele cinci intrari si iesiri. (...)
• Hotararea nr. 99 din 7 martie 2002 nu a fost pusa in executare pana in prezent. Prin urmare, in acest context reclamanta poate pretinde in mod intemeiat autoritatii locale inscriptionarea denumirii localitatii in limba romana si maghiara, autoritatea locala asumandu-si deja inscriptionarea in limba minoritatilor.
• Nu s-a facut in cauza dovada ca hotararea a fost abrogata iar imprejurarea ca nu s-au distribuit si fondurile in momentul emiterii hotararii nu poate anula dreptul castigat al minoritatii maghiare, cu atat mai mult cu cat, potrivit corespondentei administrative, reclamanta se declara gata sa suporte din bugetul propriu fondurile necesare inscriptionarii.
• Astfel, reclamanta nu solicita autoritatii decat sa fie consecventa cu propria pozitie si sa puna in executare ceea ce in mod liber a hotarat.
• In plus, chiar daca nu ar exista HCL Cluj-Napoca 99/2002, in subsidiar, instanta apreciaza ca in cauza problema inscriptionarii indicatoarelor in limbile minoritatilor nationale se poate pune si din perspectiva discriminarii.
• Chiar daca oportunitatea nu poate fi in principiu cenzurata de instante, nu se poate trece cu vederea ca in tara, exista numeroase localitati in care autoritatile administrative au apreciat oportun sa instaleze indicatoare de delimitare a localitatilor in limba minoritatilor, chiar si in situatia in care acestea sunt sub 20% din numarul locuitorilor - Sibiul, Mediasul, Aiudul, Seinul, Sighisoara, Iernutul, Campia Turzii, Hunedoara, Timisoara, asa dupa cum s-a retinut si in Decizia nr. 2797 din 9 noiembrie 2009 a Curtii de Apel Cluj - iar conduita administratiei publice in Romania ar trebui sa fie unitara si previzibila iar minoritatile sa poata avea aceleasi asteptari in raport cu autoritatile publice.
• Discriminarea presupune aplicarea unui tratament diferit la persoane aflate in situatii de egalitate, ori in acest context minoritatile din Cluj-Napoca sunt discriminate pe criterii geografice, neavand acelasi regim cu minoritatile din celelalte localitati unde exista indicatoare inscriptionate in limba minoritatilor, chiar daca populatia acestora nu ajunge la 20% din numarul locuitorilor.
• Din interpretarea HG 1206/2001, reiese prin urmare ca inscriptionarea in limba minoritatii se face pe indicatoarele rutiere de intrare si iesire din localitate. Aceste indicatoare trebuie sa fie inscriptionate in limba minoritatii, conform denumirii din anexa hotararii de guvern iar inscriptionarea are doar un caracter informativ , neputand fi folosita in corespondenta sau in documentele oficiale.
• Potrivit HG 1206/2001 Anexa 1/9 denumirea municipiului Cluj-Napoca, in limba maghiara este 'Kolozsvar', prin urmare, aceasta denumire trebuie sa se regaseasca pe indicatoarele prevazute de art. 11 din HG 1206/2001.
• In Cluj-Napoca sunt 49 565 de locuitori de etnie maghiara, conform rezultatelor recensamantului din 2011, adica 15,27% iar un asemenea numar intruneste, din punctul de vedere al instantei, toate cerintele pentru a fi considerat un numar substantial in sensul prevederilor art.11 din Conventia cadru pentru protectia minoritatilor nationale.

Motivarea Tribunalului Cluj in Dosarul Indicatoarelor Bilingve - Cluj-Napoca