Incluziunea romilor nu este imperativa doar din punct de vedre moral, ci reprezinta si o modalitate de creare a unei economii inteligente in Romania, arata un amplu studiu realizat de Banca Mondiala, intitulat "Ce este necesar pentru realizarea incluziunii romilor din Romania?". Potrivit studiului, intr-o gospodarie roma obisnuita, venitul din munca reprezinta numai 101 EUR pe luna, comparativ cu 218 EUR in randul vecinilor ne-romi. Conform unei estimari a Bancii Mondiale bazata pe date din 2008, egalizarea veniturilor de pe piata muncii din Romania pentru romi ar putea duce la avantaje economice potentiale intre 887 milioane de euro si 2.9 miliarde de euro anual si avantaje fiscale intre 202 milioane de euro si 675 de milioane de euro anual.

Redam mai jos cele mai importante pasaje din studiul Bancii Mondiale:

• La ora actuala, familiile de romi din Romania constituie un grup etnic minoritar mare, tanar si deosebit de sarac, ce se confrunta cu excluziunea pe piata muncii si a anumitor servicii. Este esential ca Romania sa investeasca in incluziunea romilor pentru a-si atinge tintele de incluziune sociala conform agendei Europa 2020, iar beneficiul semnificativ de pe urma unor astfel de investitii ar crea o baza mai puternica pentru atingerea unei prosperitati durabile, uniforme la nivelul intregii societati romanesti. Drept urmare, incluziunea romilor nu este imperativa doar din punct de vedere moral, ci reprezinta si o modalitate de creare a unei economii inteligente in Romania. (...)
  
• Romii sunt o populatie tanara, o proportie crescanda a debutantilor de pe piata muncii provenind din familiile rome. Copiii si tinerii intre 0-14 ani - noua generatie de debutanti pe piata muncii - reprezinta circa 40% din totalul populatiei rome, comparativ cu 15% din populatia generala. In acelasi timp, circa 17% din populatia generala din Romania este in varsta de cel putin 65 de ani, ceea ce constituie o proportie care se estimeaza ca va creste rapid in viitorul apropiat. Tineretul de etnie roma este astfel in contrast evident cu profilul de imbatranire rapida a populatiei generale a Romaniei (Figura 1.1). In functie de estimarile populatiei rome, intre 6% si 20% dintre debutantii de pe piata muncii din Romania sunt in prezent romi. In timp ce se estimeaza ca populatia generala cu varsta de munca din Romania va scadea cu 30% pana in 2050, se estimeaza ca acest segment al populatiei rome va creste. (...)
  
• Conform unei estimari a Bancii Mondiale bazata pe date din 2008, presupunand un numar egal de barbati si femei rome de varsta activa, si presupunand ca salariile medii raman neschimbate, egalizarea veniturilor de pe piata muncii din Romania pentru romi ar putea duce la avantaje economice potentiale intre 887 milioane de euro si 2.9 miliarde de euro anual si avantaje fiscale intre 202 milioane de euro si 675 de milioane de euro anual.  Desi aceste cifre se bazeaza pe ipoteze foarte simplificate in legatura cu modificarile din economie si de pe piata muncii, ele ilustreaza potentialul economic al incluziunii romilor (...)
  
• Intr-adevar, intr-o gospodarie roma obisnuita, venitul din munca reprezinta numai 101 EUR pe luna, comparativ cu 218 EUR in randul vecinilor ne-romi. La nivelul gospodariilor rome, de obicei, veniturile din munca inregistreaza o cota mai scazuta decat cea castigata de vecinii ne-romi. Si sursele alternative de venit sunt deosebit de limitate. De exemplu, romii detin mai putine bunuri care i-ar putea ajuta sa-si asigure subzistenta din agricultura. Majoritatea romilor detin parcele de teren arabil mai mici de jumatate de hectar; in plus, acestia declara ca, din cauza procedurii discriminatorii de retrocedare, primesc teren de proasta calitate in locuri nefavorabile care nu poate fi folosit pentru culturi agricole decat intr-o foarte mica masura. Meseriile traditionale ale romilor au fost descurajate in mod transant de fostul regim socialist, ducand astfel aproape la disparitia acestora. Multi romi se indreapta catre alte activitati precum strangerea sticlelor goale, a hartiei sau fierului vechi si vanzarea acestora in centrele de colectare sau se ocupa cu vanzarea hainelor la mana a doua , activitati care consuma timp, sunt prost platite si sunt extrem de vulnerabile. (...)
  
• Ca urmare, reducerea saraciei in randul romilor constituie un pas esential pentru ca Romania sa-si atinga tinta Europa 2020 de reducere a numarului de cetateni confruntati cu risc de saracie cu 580.000. Acelasi lucru este valabil si pentru alte doua tinte din cadrul agendei Europa 2020: ocuparea fortei de munca si educatia (inclusiv parasirea timpurie a invatamantului gimnazial si accesul la invatamantul tertiar).
• Cand se naste un copil rom in Romania, de obicei acesta se naste in saracie: noua din 10 romi traiesc in conditii de saracie materiala grava. Jumatate din copii romi cresc in locuinte supraaglomerate, iar o treime in periferii. Copilul rom are o sansa mai mare fata de un coleg nerom sa sufere de malnutritie timpurie sau de afectiuni care sa ii pericliteze o dezvoltare sanatoasa in timpul primilor ani de viata, care sunt de o importanta vitala. Copilul rom incepe de obicei scoala abia la 6 sau 7 ani, nebeneficiind de educatia prescolara esentiala si paraseste scoala chiar si la 16 ani, varsta la care doar 29% din baietii romi si 18% din fetele rome mai merg la scoala. In cazul in care copilul se naste intr-un cartier in care majoritatea vecinilor sunt romi, exista o probabilitate foarte ridicata (31% - 60%) sa invete in mod segregat intr-o scoala sau clasa separata pentru romi. Chiar si copiii romi care invata in scoli integrate pot fi tratati diferit de colegi si de profesori, adesea din cauza prejudecatilor. Sansele tineretul rom de a absolvi invatamantul secundar sunt reduse, la fel ca si sansele de a gasi un loc de munca: Doar una din cinci tinere rome are sansa de a-si gasi un loc de munca. Circa o treime din romii care isi cauta un loc de munca sunt discriminati. Cand un rom ajunge la varsta de 55 de ani, acesta are o sansa de 54% de a suferi de o afectiune cronica sau de o problema de sanatate. In medie, se estimeaza ca un cetatean de etnie roma poate trai cu pana la sase ani mai putin decat un ne-rom din aceeasi categorie. (...)
  
• Ciclul intergenerational de excludere a romilor poate fi intrerupt doar daca este abordata corespunzator inegalitatea de sanse manifestata la inceputul vietii pentru generatia urmatoare de romi. Primii de ani de viata reprezinta piatra de temelie pentru dezvoltarea personala si influenteaza potentialul de dezvoltare personala pentru tot parcursul vietii. De exemplu, din moment ce creierul se dezvolta cel mai repede in primii ani de viata, lipsa de alimentatie, stimulare sau educatie in acesti ani poate afecta in mod ireversibil creierul, impiedicand astfel o crestere si dezvoltare completa. Copiii care sunt supusi unui nivel foarte ridicat de stres risca sa fie expusi unei diminuari a capacitatilor cognitive si socio emotionale pe viitor. Prin urmare, educatia timpurie este esentiala, dar si obiceiurile de alimentatie precara, conditiile de locuit neadecvate si conditii de viata saracacioase (lipsa apei si a canalizarii) provocate de saracie trebuie abordate si imbunatatite. Interventiile in timpul primilor ani de viata vor fi esentiale pentru a imbunatati potentialul romilor de a reusi la scoala, de a-si pastra o stare buna a sanatatii si de a se bucura de castiguri si sanse mai bune in viitor.24 Daca Romania reuseste sa creeze rezultate mai bune pentru copiii romi, acesti copii vor ajunge adulti productivi care, la randul lor, le pot oferi copiilor lor sanse mai bune (...) 
• Intreruperea ciclului intergenerational privind excluziunea romilor necesita interventii pentru a rezolva factorii numerosi care provoaca inegalitate. Aceasta se refera la abordarea obstacolelor pe care le intampina copiii romi, in special cele privind educatia si dezvoltarea abilitatilor proprii; conditiile de viata si accesul la sanatate, apa, salubritate; si, nu in cele din urma, locurile de munca pentru parinti si venitul familiei. Drept urmare, acest studiu recomanda trei interventii specifice: (a) eliminarea diferentei privind dezvoltarea timpurie prin investitii specifice in sanatate, alimentatie si educatie; (b) realizarea de investitii in dezvoltarea competentelor si angajabilitatii tineretului si a tinerilor adulti romi pentru a le facilita insertia pe piata muncii si a combate saracia grava a familiilor de romi care le limiteaza in prezent accesul la o alimentatie corespunzatoare, sanatate, educatie si locuinte, afectand dezvoltarea copiilor lor; si (c) sustinerea masurilor de imbunatatire a conditiilor de locuit si accesul la infrastructura de baza pentru a imbunatati bunastarea familiilor rome, creand in acelasi timp un mediu care sa favorizeze dezvoltarea timpurie a copiilor. La nivelul acestor trei domenii, recomandam (d) imbunatatirea calitatii serviciilor sociale pentru a asigura eficacitatea tuturor interventiilor; (e) imbunatatirea coordonarii, responsabilizarea, structurile de motivare, precum si monitorizarea si evaluarea pentru a genera si a urmari rezultatele concrete, inclusiv la un nivel foarte inalt; si (f) combaterea stereotipurilor negative legate de romi si realizarea de investitii in proiecte care necesita interactiuni intre romi si ne-romi pentru a combate problema discriminarii. (...)
  

Potrivit Bancii Mondiale, acest raport este un rezumat al unui studiu mai detaliat intitulat "Diagnosticare si Recomandari privind Politicile de Incluziune a Romilor in Romania" ("Diagnostics and Policy Advice for Roma Inclusion in Romania"). Studiul va fi pus la dispozitia factorilor interesati cu scopul de a informa planurile Guvernului Romaniei privind perioada de programare a fondurilor UE 2014 - 2020, noua Strategie Nationala de Incluziune a Romilor, strategii specifice de sector, legislatie noua si alocarile bugetare ministeriale si judetene, pentru a ajuta Romania sa-si atinga tintele de incluziune sociala conform agendei Europa 2020, care constituie strategia de crestere pe 10 ani a Uniunii Europene.

Studiul se bazeaza in primul rand pe date din Studiul Regional privind Situatia Romilor (SRR) realizat in 2011 de Programul Natiunilor Unite pentru Dezvoltare, Banca Mondiala si Comisia Europeana. SRR este cel mai detaliat sondaj realizat pana la ora actuala la nivelul gospodariilor, cu scopul de a surprinde situatia romilor din Romania si de a o compara cu cea a vecinilor lor ne romi, si a cetatenilor in general.