Gregorian Bivolaru a fost condamnat, vineri, de instanta suprema, definitiv, la sase ani de inchisoare cu executare, in dosarul in care a fost judecat pentru trafic de persoane si acte sexuale cu minori, caz in care a fost achitat de doua instante inferioare, informeaza Mediafax.

Liderul MISA Gregorian Bivolaru (arhiva)Foto: Agerpres

Bivolaru a primit sentinta de sase ani de inchisoare cu executare, pronuntata vineri de instanta suprema, pentru actul sexual cu un minor in forma continuata in legatura cu victima Madalina Dumitru.

Judecatorii au ascultat vineri pledoariile finale ale apararii si acuzarii in dosarul in care liderul MISA Gregorian Bivolaru si alte doua persoane sunt judecate pentru trafic de persoane si acte sexuale cu minori.

Acuzarea a cerut pedepse cu executare orientate spre maximum prevazut de lege in cazul lui Bivolaru, pedeapsa cu suspendare pentru Zsolt Farkas si incetarea procesului penal fata de Mirona Farcasi.

La randul lor, aparatorii celor din dosar au cerut pe rand judecatorilor achitarea clientilor lor pe motiv ca s-a indeplinit termenul de prescriptie speciala, pentru unele fapte, si pe motiv ca probele nu dovedesc acuzatiile ce li se aduc, in cazul altor fapte.

In acest context, avocatul lui Gregorian Bivolaru a sustinut ca interceptarile din acest dosar nu pot fi avute nicicum in vedere de instanta pe motiv ca Serviciul Roman de Informatii (SRI) nu a facut la acea vreme o cerere in raport de legislatia aflata in vigoare la acel moment, iar restul probelor nu ar dovedi vinovatia clientului sau.

Totodata, atipic intr-un astfel de dosar, doua dintre partile vatamate din cauza au aratat ca nu se considera parti vatamate, ca acest dosar le-ar fi provocat greutati pe parcursul derularii lui si ca nu au nicio pretentie civila.

Avocatul Madalinei Dumitru, una dintre victimele minore ale lui Bivolaru a vrut sa depuna, in atentia completului de judecatori, o noua declaratie notariala prin care clienta sa ar fi aratat ca nu a fost niciodata sedusa, folosita sau agresata de Gregorian Bivolaru, ca nu a practicat cu acesta acte sexuale sau "perverse" si ca nu are nicio pretentie civila in acest caz.

Presedintele completului, judecatorul Ionut Matei a sanctionat punctual fiecare derapaj al avocatilor cerandu-le imperativ, pe parcursul procesului, sa se rezume strict la acuzatiile facute de parchet si judecate de instanta.

Totodata magistratul a sanctionat in termeni duri atitudinea avocatilor partilor vatamate aratand ca este de neinteles de ce de abia la finalul procesului insista sa arate ca acestea nu au avut niciodata de suferit de pe urma inculpatilor.

Procurorul prezent la sedinta le-a aratat judecatorilor ca in cazul lui Gregorian Bivolaru se impune stabilirea unei pedepse privative de libertate orientata spre maximum prevazut de lege pentru faptele de act sexual cu un minor, trafic de minori si perversiuni sexuale.

Conform legilor in vigoare, Bivolaru putea fi condamnat la 12 ani de inchisoare, pedeapsa maxima pentru trafic de minori fiind intre 15 si 18 ani.

Totodata, procurorul a aratat ca in cazul lui Bivolaru s-au prescris faptele de coruptie sexuala si de tentativa de trecere frauduloasa a frontierei. In acest context, procurorul a aratat ca numarul mare de parti vatamate minore, modul persuasiv de convingere a victimelor, concursul infractional si efectul continuat al faptelor sale impun stabilirea unei pedepse orientata spre maximum special prevazut de lege, la care sa se aplice si un spor de pedeapsa generat de concursul de infractiuni.

Procurorul a enumerat victimele minore ale lui Gregorian Bivolaru, respectiv Madalina Dumitru, Ilinca Simionescu Ilinca si pe Agnes Arabela Marquez.

Despre primele doua, procurorul a aratat ca au fost seduse si abuzate de Bivolaru in perioadele 2002 - 2004 si aprilie 2003 - ianuarie 2004, in vreme ce cu a treia victima Bivolaru a intretinut raporuri sexuale in perioada ianuarie - noiembrie 2000.

Procurorul a spus ca toate aceste acuzatii sunt dovedite de intreg ansamblul probator pus la dispozitie de anchetatori, subliniind ca deciziile anterioare de achitare nu mai pot subzista in contextul in care probe esentiale, respectiv interceptarile telefonice, au intrat in legalitate la acest moment, dupa ce ICCJ a dispus declasificarea mandatelor de interceptare de la acea vreme.

Tot procurorul a explicat ca, odata declasificate, aceste probe nu mai sunt nule, prind forta probanta si, fiind in acord cu rigorile legale, se coroboreaza cu celelalte probe ale anchetatorilor, respectiv rapoartele cu bunurile de la perchezitii, declaratiile victimelor si ale martorilor, dar si cu restul probelor existente la dosar.

Procurorul a amintit ca probele acestui dosar dovedesc faptul ca Gregorian Bivolaru isi ademenea, sub forma unor promisiuni sau oferte precum calatorii, cadouri sau bani, victimele intre care si minore, cu care intretinerea ulterior raporturi sexuale si pe care le indemna totodata sa practice perversiuni sexuale sub forma actelor de lesbianism ce aveau ca scop aducerea de satisfactii sexuale acestuia.

In cazul lui Zsolt Farkas, procurorul a aratat ca declaratiile martorilor, dar si celelalte probe din dosar, dovedesc modul in care acesta a incercat sa-l ajute pe Gregorian Bivolaru sa paraseasca tara, dupa demararea ancehtei.

Cu toate acestea, a aratat procurorul, in cazul lui Farkas poate fi stabilita o condamnare la inchisoare cu suspendare, motivata de durata mare de timp scursa de la momentul savarsirii infractiunii, care duce la o diminuare a pericolului social.

In cazul celui de-al doilea complice al fondatorului Miscarea de Integrare Spirituala in Absolut (MISA), Maria Mirona Farcasi, procurorul a constatat ca pentru fapta acesteia de coruptie sexuala a intervenit termenul de prescriptie speciala si a solicitat astfel incetarea procesului penal fata de aceasta.

Magistratul Ionut Matei, presedintele completului de la ICCJ care judeca dosarul lui Gregorian Bivolaru, a primit o scrisoare de amenintare in care i se indica sa dea "o solutie blanda" in cauza, altfel "cei indignati", semnatarii documentului, se vor implica in eliminarea lui din justitie.

Matei a declarat, inaintea termenului de vineri, ca scrisoarea de amenintare primita pe adresa de domiciliu nu il intimideaza, ca va judeca pana la final dosarul lui Bivolaru si ca va depune o plangere pentru santaj, care spera sa fie solutionata in termeni rezonabili, intr-un sens sau altul.

***

In 12 aprilie 2012, judecatorii ICCJ Ionut Matei, Cristina Rotaru si Ioana Bogdan au decis sa retina spre rejudecare dosarul in care Gregorian Bivolaru a fost achitat pentru perversiune sexuala, act sexual cu un minor si trafic de minori, admitand astfel recursul procurorilor si desfiintand deciziile anterioare ale instantelor.

In acest caz, Tribunalul Sibiu si apoi Curtea de Apel Alba Iulia au decis achitarea liderului MISA pentru o parte din infractiunile pentru care a fost judecat, respectiv perversiune sexuala in forma continuata, doua infractiuni de act sexual cu un minor in forma continuata si doua infractiuni de trafic de minori.

Instantele au dispus, totodata, incetarea procesului penal pentru alte infractiuni, respectiv coruptie sexuala, act sexual cu un minor, ambele in forma continuata, si trecerea frauduloasa a frontierei Romaniei, "ca urmare a intervenirii prescriptiei raspunderii penale".

Parchetul a facut recurs la ICCJ.

Bivolaru a fost arestat, in martie 2004, sub acuzatia ca a intretinut relatii si perversiuni sexuale cu Madalina Dumitru, folosindu-se de influenta pe care o avea asupra acesteia, in calitate de profesor de yoga. Bivolaru a fost insa eliberat din arest dupa ce, la 1 aprilie 2004, Curtea de Apel Bucuresti a constatat ca emiterea mandatului a fost facuta de o instanta necompetenta.

Anchetatorii au stabilit ca, in 2002 - martie 2004, acesta ar fi practicat in mod repetat acte cu caracter obscen fata de minora Madalina Dumitru. In perioada ianuarie-noiembrie 2000, precum si in aprilie 2003, folosindu-se de calitatile de profesor yoga si mentor spiritual, Bivolaru ar fi intretinut acte sexuale cu alte doua minore - Agness Arabella Muresan si Ilinca Simionescu.

In august 2004, procurorii de la Parchetul Curtii de Apel Bucuresti l-au trimis pe Bivolaru in judecata pentru act sexual cu un minor, perversiune sexuala, coruptie sexuala, trafic de minori si tentativa de trecere frauduloasa a frontierei de stat a Romaniei. Au mai fost trimisi in judecata Mirona Farcasi (pentru coruptie sexuala) si vamesul Farkas Ferenc Szolt (prins o data cu Bivolaru, la Nadlac, acuzat de trafic de migranti).

Desi pe numele lui exista o interdictie de a parasi tara, Bivolaru a iesit din Romania, fiind retinut la Malmo, in Suedia. Ulterior, el a obtinut statut de azilant.

Gregorian Bivolaru a fost arestat in aprilie 2005, in Suedia, insa in luna noiembrie acelasi an, autoritatilor romane li s-a respins cererea de extradare a acestuia.

Din 23 mai 2013, instanta il citeaza pe Gregorian Bivolaru si cu noul sau nume, Magnus Aurolsson, fiind prima oara cand este mentionat astfel in dosarul in care este acuzat de trafic de minori.