Nota Redactiei:
- Pentru a pastra coerenta si relevanta discutiei, nu vom valida comentariile care nu se refera la temele anuntate, care nu contin intrebari sau care constau in atacuri la persoana.
- Va rugam sa nu adresati mai mult de doua intrebari pentru a da posibilitatea invitatilor sa raspunda la cat mai multe probleme ridicate de cititori.
- Postarile lungi sau care contin mai mult de doua intrebari nu vor fi validate
- Cele mai bune intrebari vor fi preluate in emisiunea Discutia de Luni, difuzata de HotNews.ro si RFI incepand cu ora 19.10 si realizata de Dan Tapalaga.
2. Credeti ca exista vreo sansa ca premiile de la Cannes sa duca la renuntarea tratarii cazului Tanacu in cheia anti-clericala si a "fanatismului religios"? Intreb aceasta pt ca primele reactii sunt f dezamagitoare, multi interpretand filmul ca fiind anti-Biserica si anti-fanatism. Oare despre acest lucru e vorba acolo? Sau nu se pot depasi niste stereotipii ideologice/culturale?
2. Din nou trebuie spus ca filmul lui Cristian Mungiu este un film de fictiune, a carui miza nu este de natura religioasa sau anti-Biserica. Daca unele ziare au interpretat acest film ca fiind unul anticlerical si anti-Biserica au facut-o pentru ca acestea au fost singurele dimensiuni pe care le-au inteles din film. Fiecare are dreptul si chiar e invitat sa se raporteze la acest film potrivit propriei sensibilitatati, propriei educatii - cinematografice si religioase - si inevitabil fiecare dintre noi se intalneste cu lumea filmului prin propria sa lume launtrica.
Sa lamurim un lucru: Dumneavoastra va adresati unui 'public inteligent' si totodata credeti in 'posedare'?
2) Este greu sa faci ai o pozitie sincera intre o lume dominata intelectual de secularism (de la Revolutia Franceza, trecand prin nazism, Revolutia bolsevica si continuata de globalism), deci anticlericala, si realitatea credintei ortodoxe, a unui Dumnezeu intrupat - in care Hristos alunga demonii din posedati si este El insusi ispitit de diavol?
2. Nu este mai greu sau mai usor decat oricand altcandva in istoria omenirii de la Hristos incoace.
S-a construit o contradictie intre prietenia celor doua si viata de manastire, insa daca Voichita ar fi facut parte dintr-o echipa de fotbal si Irina, bolnava, ar fi venit dupa ea, ar fi renuntat la echipa si ar fi mers in virtutea vechii prietenii?
1. Unde a gresit Corogeanu? unde au gresit maicutele ? unde a gresit BOR? si unde sistemul sanitar?
2. Ati vorbit si cu avocata inculpatilor?
3. Aveti incredere in justitia romana? Credeti ca acest caz a fost pe deplin clarificat de justitie, iar condamnarile s-au dat in consecinta?
4. Considerati ca rugaciunile de exorcizare sunt periculoase si ar trebui interzise?
2. Am vorbit.
3. Nu cred ca acest caz a fost pe deplin clarificat de justitie, in consecinta nu stiu daca sentintele au fost cele mai potrivite.
4. Rugaciunile de exorcizare fac parte din traditia bisericii si, daca va referiti la molitvele Sfantului Vasile cel Mare, nu vad de ce ar trebui interzise sau de ce ar fi periculoase.
Cat a fost real si cat a fost inventat in cartea Noptile patriarhului?
Va multumesc
Orice ierarhie luminata poate ca ar fi inteles dintr-o asemenea incercare si experienta ca suficienta si aroganta nu sunt instrumentele cele mai utile de rezolvare a unor asemenea situatii.
2.) Dincolo de tot felul de interpretari, drama pare sa izvorasca din mandrie, prea multa incredere in sine, bune intentii care insa - iacata - nu tin loc de dragoste...Pe aici probabil ar trebui cautata responsabilitatea (tanarului) parintelui Corogeanu. Din cate cunosc, cazurile de boli psihice nu sunt primite in manastiri insa senzatia mea este ca Irina a ajuns acolo ca ultim resort (din nefericire, stim cam cum (nu) functioneaza institutele de tratament al bolilor psihice de pe aceste meleaguri).
Credeti ca s-ar fi schimbat ceva in perceptia asupra "cazului" Tanacu daca Irina nu ar fi murit, ca urmare a greselilor personalului medical de pe ambulanta?
2. Daca Irina nu ar fi murit nu am fi stiut niciodata despre existenta ei si nu ar fi existat un anumit caz Tanacu. La audierile in procesul Tanacu preotul a fost intrebat daca ar mai fi primit-o pe Irina la manastire in cazul in care ar fi stiut ca sufera de schizofrenie. Intr-adevar, regulamentul manastirilor interzice noviciatul persoanelor cu probleme psihice dar in cazul unei fete fara familie, fara locuinta si fara mijloace de subzistenta era greu sa-i fie refuzata asistenta. La proces, preotul a raspuns ca si daca ar fi stiut de boala psihica a Irinei si ea n-ar fi avut unde sa se duca tot ar fi primit-o la manastire.
Este lucru stiut ca viata in orfelinatele din anii 80 predispunea la violenta, abuzuri sexuale si psihice mutilante si ca cei care atunci au fost copii si au devenit adolescenti si tineri dupa caderea regimului comunist au suferit si sufera de toate bolile psihice si fizice rezultate din tratamentul care le-a fost aplicat in institutiile pentru copii abandonati.
se intampla si in prezent, si pe scara larga.
si in cazul asta, sunt de acord cu d-na Niculescu Bran: responsabilitatea este, in primul rand, colectiva - a institutiilor statului roman.