Pe 23 decembrie 2010 va fi inaugurat proiectul intercultural „Nella natura e nel segno” („În natură şi în semn”), dedicat de Marilena Berti, cunoscut artist vizual italian, memoriei lui Marcel Chirnoagă (1930-2008).
Proiectul se va desfăşura în perioada 23 decembrie 2010 – 9 ianuarie 2011 în spaţiile expoziţionale ale Institutului Român de Cultură şi Cercetare Umanistică de la Veneţia.
În ziua vernisajului Poşta Italiană va emite un timbru special dedicat marelui artist român, care va fi distribuit la punctul Serviciului Filatelic amenajat de Poşta italiană în incinta Institutului Român. După vernisaj, timbrul va fi pus în circulaţie timp de trei luni, fiind distribuit de Serviciul Filatelic din Veneţia (Dorsoduro, 3510 - Fondamenta del Gaffaro).
Ulterior, emisiunea filatelică dedicată lui Marcel Chirnoagă va fi depozitată la Muzeul Istoric al Poştei Italiene de la Roma.
Demersul se înscrie în disciplina „marcofiliei”, care imortalizează cu metode specifice aspecte de la evenimente culturale, economice şi sociale de o deosebită importanţă. Designul timbrului dedicat memoriei lui Marcel Chirnoagă a fost elaborat de Marilena Berti şi reprezintă în mod stilizat semnificaţia interculturală pe care autoarea o atribuie operei regretatului artist român.
Marcel Chirnoagă s-a nascut la 17 august 1930, la Busteni, judetul Prahova. Graficianul Marcel Chirnoaga, considerat unul dintre cei mai mari artisti plastici contemporani, a murit pe 23 aprilie 2008 la varsta de 77 de ani. De-a lungul vietii sale, artistul a realizat peste 3.000 de lucrări, excelând în desene, gravuri, picturi si sculpturi. Criticul de arta Pavel Susara declara la moartea maestrului Chirnoaga ca este o mare pierdere pentru comunitatea de artisti romani. "Era un grafician venit din matematica. Nu a avut o diploma in arte plastice, nu a fost un profesionist in sensul academic al cuvantului. Dar a avut o energie launtrica extraordinara si un imaginar extraordinar. El a adus in grafica romaneasca un anumit tip de imaginar salbatic, o feerie a grotescului, care este mai putin accesibila unui artist cu studii sistematice. A avut curajul sa sfideze normele, mai mult sau mai putin valide, ale graficii care merge mai mult pe limbaj decat pe naratie retorica", declara pentru HotNews.ro criticul Pavel Susara
