Presedintele Institutului Cultural Roman (ICR), Horia Roman Patapievici, i-a trimis premierului Calin Popescu Tariceanu, o scrisoare deschisa dupa aprobarea bugetului de stat pe 2009 in sedinta de Guvern de marti. Horia Roman Patapievici reclama faptul ca Executivul ar fi nesocotit importanta mentinerii prezentei internationale a ICR la un nivel cel putin comparabil cu cel de anul trecut si ar fi decis amputarea bugetului ICR pe anul 2009 cu 40%. "Ceea ce faceti dumneavoastra acum cu Institutul Cultural Roman este o crima", afirma Patapievici in scrisoarea deschisa adresata premierului.

"Chivernisind cu minutie si eficacitate un buget care oricum nu este decat o zecime la mie din PIB, marind in doar trei ani numarul institutelor culturale din strainatate de la 7 la 17, actuala conducere a ICR a reusit sa puna Institutul pe harta institutelor culturale europene (unde nu se afla in 2005), facand din ICR o institutie respectata, dovada alegerea noastra la presedintia EUNIC in 2010", arata Horia Roman Patapievici in scrisoarea sa.

"Bugetul construit de ICR pentru 2009 luase in considerare cheltuielile implicate de prezenta Romaniei in lume, ca urmare a succesului inregistrat de politicile noastre culturale in ultimii trei ani. Decizia dumneavoastra nesocoteste toate angajamentele asumate de ICR pentru 2009 si contrariaza profund increderea pe care ne-am castigat-o, cu mari eforturi si in conditii de subfinantare, pe pietele culturale internationale. Prin decizia dumneavoastra de a ne reduce bugetul cu 40%, impingeti Institutul, din subfinantare, in desfiintare", mai spune presedintele Institutului Cultural Roman.

"Domnule Prim-ministru, prin decizia Dvs. de a reduce cu 40% bugetul ICR ucideti cu buna stiinta una dintre foarte putinele institutii romanesti care au stiut in ultimii ani sa arate lumii civilizate o fata a Romaniei deopotriva nobila, inteligenta, talentata si onesta – o fata cu care nu stiu cate din institutiile pe care le patronati se poate mandri", scrie Patapievici.

"Scrisoarea mea deschisa catre dumneavoastra este un strigat de disperare si de amaraciune. Disperare, deoarece stiu ca ratiunile politice care v-au impins la aceasta decizie raman definitive, iar la protestele ratiunii urechea puterii, pe care o reprezentati, nu se va pleca. Amaraciune, deoarece Romania merita o soarta mai buna: si in strainatate, cu imaginea ei, pentru care ICR a facut numai bine; si in tara, pentru artistii romani, carora functionarea onesta si transparenta a Institutului le-a trezit speranta ca o institutie a statului roman poate functiona in regim de normalitate", incheie presedintele ICR.