Jurnalista Emilia Șercan spune că, în urma atacurilor la care a fost supusă după publicarea investigațiilor despre tezele de doctorat plagiate ale unor politicieni români, nu își mai poate face meseria, așa cum ar vrea și cum își obișnuise publicul.
„Eu nu mai pot să-mi fac treaba. Este răvășitor pentru mine să știu că, timp de niște ani de zile, publicam cam două anchete mari pe lună, 24 pe an. Acum doi ani, când a apărut povestea kompromatului, am publicat 12 materiale, unele dintre ele legate de poveste. În 2023, am publicat șapte materiale, patru dintre ele legate de povestea mea. Anul acesta, nu am reușit să public nimic, dar m-am dus la bibliotecă și m-am trezit că directorul Bibliotecii Naționale a făcut cunoscut motivul pentru care m-am dus acolo“, a mărturisit Emilia Șercan.
Declarația jurnalistei vine în contextul apariției pe piața editorială românească a cărții „Cum să înfrunţi un dictator: Lupta pentru viitorul nostru“, de Maria Ressa. Biografia jurnalistei filipineze, laureată a Premiului Nobel pentru Pace în 2021, a apărut în colecţia „Societate“ a editurii ZYX Books. Maria Ressa, la fel ca Emilia Șercan, a devenit o țintă în lupta pe care a dus-o împotriva corupției.
Cartea a fost lansată printr-o dezbatere aprinsă, susținută de jurnaliști de top, despre rolul și importanța presei și a societății civile, despre fragilitatea democraţiilor și manipularea prin reţele sociale. La evenimentul care a avut loc la librăria Humanitas de la Cișmigiu, pe 14 martie, alături de Emilia Șercan au fost prezenți jurnaliștii Cătălin Tolontan, Mona Dîrțu (traducătoarea cărții), Cătălin Striblea (moderatorul dezbaterii) și antreprenorul tech Dragoș Stanca.
Maria Ressa povestește în cartea sa de memorii cum, în urmă cu mai mulți ani, în Filipine, ea și echipa portalului de știri online pe care l-a fondat au ajuns ținta celui mai puternic om din stat: președintele Rodrigo Duterte. Jurnalista filipineză a denunțat rețelele de dezinformare ale guvernului, adevărate portavoci de ură și teroare îndreptate spre cetățeni, ceea ce i-a adus, în cele din urmă, condamnarea la peste 100 de ani de închisoare și nenumărate arestări. Valul de ură revărsat împotriva ei pe rețelele de socializare a făcut-o să se întrebe cum funcționează manipularea pe internet și de ce nu există legi care să te protejeze, ca cetățean, de minciună și dezinformare.
Despre forța Mariei Ressa, dar și despre rețeaua de sprijin pe care a avut-o jurnalista în lupta ei anticorupție a vorbit Emilia Șercan la evenimentul de lansare a cărții.
„Este copleșitor să vezi puterea acestei femei de a lupta cu regimul și pot să zic că am găsit câteva similitudini cu ceea ce fac eu, pentru că nu e foarte ușor să fii țintă. Ea a fost arestată de mai multe ori, a fost eliberată și a continuat să facă lucruri extraordinare“, a spus Emilia Șercan, precizând că au fost anumite pasaje din carte pe care le-a citit plângând.
Cu toate că există similitudini între poveștile celor două jurnaliste, Emilia Șercan spune că Maria Ressa a avut parte de susținere, pentru că face parte dintr-o organizație - Rappler e condusă de patru persoane - și, cu toate că ea a fost afectată, organizația ei, nu. Astfel, jurnaliștii au reușit să-și facă treaba în continuare și să dezvăluie legăturile dintre regimurile autoritare și giganții tehnologici.
„Am apreciat foarte tare în carte faptul că Maria Ressa spune că nu a răspuns atacurilor venite. Și cred că, până la un punct, este o decizie înțeleaptă, pentru că, dacă te apuci să pierzi energie în fiecare mic război, să răspunzi fiecărei persoane care are o nemulțumire, care are ceva de comentat, pierzi foarte mult timp, pierzi foarte multă energie și, practic, nu mai ai resurse fizice și emoționale ca să te ocupi de ceea ce este important: să îți faci meseria de jurnalist“, a declarat Emilia Șercan.
Este impardonabil să divulgi subiectul la care lucrează un jurnalist
Emilia Șercan spune că, pentru ea, a devenit dificil să-și facă meseria. Jurnalista a amintit de una dintre cele mai recente situații în care a fost pusă, când directorul Bibliotecii Naționale, Adrian Cioroianu, a dezvăluit ce informații a cerut aceasta de la bibliotecă.
„Este absolut impardonabil lucrul care s-a întâmplat. Eu nu am mai văzut o situație de tipul acesta în ultimii ani și o să spun acum un lucru pe care m-am ferit să-l spun: faptul că Ministerul Culturii nu a ieșit cu o poziție fermă mi se pare că efectiv cauționează, ba mai mult, chiar încurajează o astfel de atitudine“, a mărturisit Emilia Șercan.
Atacul directorului Bibliotecii Naționale împotriva Emiliei Șercan a venit după ce jurnalista a reclamat că, în sălile instituției, temperaturile sunt foarte scăzute, iar cititorii sunt nevoiți să stea cu gecile pe ei. În replică, Adrian Cioroianu a dezvăluit publicului faptul că Emilia Șercan a solicitat studierea tezei de doctorat a lui Mircea Geoană.
„De ce nu trebuie să divulgi subiectul unui jurnalist înainte ca el să decidă să publice ceva? Se poate întâmpla ca acea teză de doctorat să nu fie plagiată. Se poate la fel de bine întâmpla să fie plagiată, dar eu să nu am suficiente skilluri și/sau resurse să descopăr sursa plagiatului. Acum, dacă eu nu public nimic, probabil foarte multă lume va spune:«Ah, a ajuns la o înțelegere». Sau alții vor veni pe Facebook și mă vor trage de mânecă: «De ce nu mai scrieți despre Geoană? A plagiat Geoană?»“, a spus Emilia Șercan despre impactul pe care dezvăluirea făcută de Adrian Cioroianu îl are asupra muncii sale.
În acest context, Emilia Șercan a punctat că fiecare dintre noi, în special jurnaliștii, trebuie să fie precauți și să apere această meserie: cea de jurnalist.
„E nevoie să ne apărăm profesia - și ăsta e un lucru pe care îl spune Maria Ressa în carte -, poate și democrația. Și, în diverse forme, fiecare dintre noi trebuie să o facă, pentru că trăim vremuri foarte complicate. Trebuie să o facem și să avem încrederea publicului în continuare. Evident, încrederea nu se oferă necondiționat, muncim pentru ea“, a spus Emilia Șercan.
Nu calitatea subiectului garantează că acesta va fi preluat și comentat
Cu toate că vremurile sunt complicate, Emilia Șercan crede, în continuare, în puterea subiectelor de a se impune, atunci când ele sunt relevante, chiar și când rețelele sociale încearcă să împiedice acest lucru.
„Atâta timp cât materialele pe care noi, presa independentă, le producem nu sunt preluate de televiziuni - pentru că, în România, televiziunile au cea mai mare audiență -, e o problemă. Practic, informația nu există. Cum spune Maria Ressa în carte, pe noi Facebook ne-a ajutat la promovarea subiectelor. Și pentru mine Facebook a fost un vehicul de popularizare a subiectelor mele, tocmai atunci când vedeam că ele nu existau pe televiziuni. Ne-a ajutat Facebook până la un punct. Acum nu se mai întâmplă asta, trebuie să găsim tot felul de trucuri, ca să păcălim algoritmii și ca să facem lucrurile să ajungă la public. E greu. Nu calitatea subiectului garantează că acel subiect va fi preluat și va fi comentat. Cu toate că, atunci când subiectele sunt puternice, ele se impun. Lumea ajunge să discute despre diverse lucruri“, a precizat Emilia Șercan.
Nu în ultimul rând, jurnalista recomandă tuturor cartea Mariei Ressa, pe care o vede ca pe un „apel la trezire“.
„Cartea asta nu se adresează doar jurnaliștilor. Nu e o carte pentru presă, pentru jurnaliști. E o carte pentru un public larg, care vrea să afle care sunt pericolele care «ne pasc» și cum pot democrațiile să moară - ea vorbește despre pericolul morții democrațiilor sub neimplicare, dezinteres. Maria Ressa spune în carte: «Tu ce ești dispus să sacrifici pentru adevăr?». Și întrebarea asta nu se referă doar la jurnaliști, se referă la fiecare dintre noi: dacă dorim să păstrăm societatea și să nu ajungem în autocrații sau să fim conduși de oameni iresponsabili, care se îndreaptă împotriva noastră pentru propriile lor interese“, a concluzionat Emilia Șercan.
Cartea „Cum să înfrunți un dictator: Lupta pentru viitorul nostru“ este un memoir dramatic, turbulent și curajos, în care Maria Ressa povestește cum investigațiile ei au scos la iveală legăturile dintre regimurile autoritare și giganții tehnologici, despre minciunile care ne alimentează frica, furia și ura împotriva celuilalt, despre fragilitatea democrațiilor și amenințările împotriva lor.
Maria Ressa este colaureată a Premiului Nobel pentru Pace (2021), pentru munca ei de apărare a libertății de expresie și a democrației. Este CEO, cofondatoare și președintă a celui mai important portal de știri din Filipine, Rappler, și jurnalistă în Asia de peste 36 de ani.
Cartea „Cum să înfrunți un dictator: Lupta pentru viitorul nostru“ poate fi comandată de pe site-ul editurii ZYX Books.
28
16
