Restricții dure, dar insuficiente în fața noii tulpini SARS-CoV2, care a făcut secțiile de Terapie Intensivă neîncăpătoare pentru pacienții COVID-19, personal medical epuizat la capătul unui an de pandemie și în fața celui de-al treilea val, care pune deja mai multe probleme decât precedentele valuri, pacienți non-COVID care cu greu mai au acces la tratament și intervenții chirurgicale. Situația din Franța se aseamănă cu cea din România, însă numai până la un punct.
Dincolo de asemănări, testarea în Franța, atât cu teste rapide, cât și cu teste PCR, este gratuită, pacienții cu simptome de COVID-19 nu ajung târziu sau prea târziu la spital - fenomen în creștere în România - iar familiile pacienților COVID internați, care nu au acces în spital, sunt sunate zilnic și primesc vești despre rudele lor - deocamdată un vis îndepărtat în România, povestește, într-un interviu acordat HotNews.ro, Radu Lupescu, medic român de Terapie Intensivă la clinica Rhena din Strasbourg, decorat de președintele Franței pentru eforturile depuse în timpul pandemiei.
De la una dintre țările care au închis cel mai puțin școlile în pandemie, la carantină timp de o lună
Franța tocmai a luat decizia de a intra în carantină pentru o lună, președintele francez Emmanuel Macron adserându-se cetățenilor și cerându-le să se mobilizeze în luna aprilie pentru a lupta cu pandemia. Într-o primă etapă, Franța nu impusese lockdown generalizat, ci măsuri adaptate teritorial în funcție de numărul de cazuri, prima regiune unde s-au impus restricții dure fiind cea a Parisului.
Asta după ce Franța a fost, spre exemplu, una dintre țările care au închis cel mai puțin școlile în anul pandemiei. Cel de-al treilea val și creșterea numărului de cazuri au dus însă la decizia închiderii școlilor de pe întreg teritoriul țării pentru 3 săptămâni. Discuția despre eventuala închidere a școlilor a început cu o săptămână-două înainte de luarea efectivă a deciziei.
Medicul Radu Lupescu în ziua vaccinării împotriva COVID-19
Medicul Radu Lupescu a explicat, pentru HotNews.ro, de ce Franța a mers, în anul pandemiei, pe varianta menținerii școlilor deschise cât mai mult timp: "Anul trecut, când s-au închis școlile, s-a constatat că este o diferență foarte mare între diferitele zone, și mai ales în zonele social defavorizate, școala online nu s-a putut ține așa cum s-a ținut în alte zone. Din acest motiv, școlile au fost lăsate să funcționeze aproape normal, cu protocoale adaptate. Franța este una dintre țările care au închis cel mai puțin școlile. Practic, au fost doar 10 săptămâni de închidere totală, în primul val, față de 24 în Germania, 30 în Italia. Elveția de exemplu a închis școlile doar vreo 6 săptămâni, iar Spania undeva pe la 15 săptămâni. Din păcate, acum se vede că virusul circulă destul de mult în rândul elevilor și s-a decis din nou închiderea școlilor. Într-o primă fază se luase decizia să fie prezenți doar jumătate dintre elevi în același timp în licee, iar pentru copiii mai mici rămăseseră deschise."
Până la decizia închiderii, în școlile din Franța s-a testat însă foarte mult, testele salivare despre a căror folosire în școli se vorbește abia acum în România fiind folosite deja în Franța de la finalul vacanței de iarnă, din februarie-martie. În ultima perioadă, testarea a arătat că numărul elevilor infectați a fost în continuă creștere.
În Franța testarea este gratuită, iar pacienții COVID nu vin târziu la spital
Ca și în România, și în Franța, tulpina britanică a virusului SARS-CoV2 este dominantă în acest moment. Chiar dacă unii medici afirmă că această tulpină ar afecta mai mult persoanele tinere, medicul Radu Lupescu spune că acest lucru nu este clar în acest moment: "Deocamdată nu este foarte clar dacă tulpina britanică afectează mai mult persoanele tinere, dar ce vă pot spune este că scade vârsta celor spitalizați în reanimare - sunt un pic mai tineri decât în valul 1 si 2, dar vorbim totuși despre o medie de vârstă de peste 60 de ani."
Totuși, și în secțiile ATI din Franța, ca și în cele din România, încep să vină pacienți mai tineri decât în primele valuri ale pandemiei, însă Radu Lupescu pune acest lucru și pe seama faptului că în Franța, multe dintre persoanele vârstnice au fost deja vaccinate: "Pacienții de sub 60 de ani sunt din ce in ce mai numeroși in ATI. Acest lucru se poate explica și prin faptul că o bună parte a celor foarte în vârstă au fost vaccinați. Deocamdată apar într-adevăr oameni mai tineri decât în al doilea val, dar mulți cu comorbidități. Mulți dintre ei au probleme cu obezitatea. Și ce mai apare în acest val 3: apar din nou internări directe în reanimare. Sunt pacienți care vin la urgență și în doar câteva ore ajung în reanimare. Într-adevăr, formele par un pic mai grave și se lungește durata de internare în reanimare, care se micșorase undeva la două săptămâni, iar acum duratele au ajuns din nou mai lungi. Este o schimbare, deocamdată nu au apărut cifre oficiale, ci vorbesc mai mult despre ceea ce reiese din discuțiile cu colegii. Și vedem într-adevăr că numărul de pacienți din reanimare crește în fiecare zi, astfel încât de la începutul lunii martie, practic, numărul pacienților din reanimare s-a dublat în regiunea noastră. Nu este o explozie a numărului de cazuri, dar este practic o creștere continuă. Și incidența a crescut destul de mult, așa că avem o situație destul de complicată în regiune, mai ales că este un departamentul regiunea noastră unde circulă foarte mult și varianta sud-africană a virusului, care și ea este îngrijorătoare, pe lângă cea din Marea Britanie, care este dominantă in regiune."
Testare pentru coronavirus
Spre deosebire de țara noastră însă, testarea - atât cu teste rapide cât și prin teste PCR - este gratuită, iar pacienții francezi cu simptome de COVID nu ajung târziu la medic: "Aici pacienții cu simptome nu vin târziu la medic, diferența dintre Franța și România este mare din acest punct de vedere, pentru că aici testele sunt gratuite. Oamenii se testează destul de mult și destul de des. Atât testele rapide, cât și testele PCR sunt gratuite. Se fac chiar și în farmacie. Testele sunt decontate direct de către Casa de Asigurări, pentru ca pacientul să nu plătească nimic. Sunt inclusiv corturi de testare în orașe. Testele se fac în număr mare, dar se constată totuși o diminuare a numărului de oameni care vor să fie testați, în ciuda campaniilor de testare. În plus, oamenii acceptă mai puțin să comunice contactele pe care le-au avut, atunci când sunt contactați, pentru că, din păcate, pandemia durează de foarte mult timp și oamenii au început să se sature, au început să aibă o atitudine care ne jenează pe noi, ca medici, bineînțeles."
"Dar oamenii nu vin mai târziu, continuă să vină la urgențe, este și o rețea foarte bună de medici care se ocupă de ei la domiciliu și s-a mărit posibilitatea de a lăsa pacienții sub oxigen la domiciliu. Nu am avut multe cazuri de oameni infectați demult, care ajung târziu la medic. Mai degrabă am avut cazuri de pacienți a căror stare se agravează rapid și ajung la reanimare, dar este prea devreme ca să tragem o concluzie - dacă oamenii nu vin la spital sau dacă forma bolii este mai gravă decât în valul 2", subliniază medicul Radu Lupescu.
La fel ca România, și în Franța valul 3 al pandemiei a adus un număr mare de pacienți în secțiile de reanimare, număr care este în continuă creștere. În regiunea Parisului, numărul de pacienți internați la Terapie Intensivă îl depășise încă de acum o săptămână pe cel din al doilea val. "Suntem clar în valul 3 și avem o creștere mai progresivă decât în valurile anterioare", avertizează medicul Radu Lupescu.
În plus, "personalul medical și paramedical este foarte obosit, în spitale și în clinici sunt probleme cu numărul de asistente disponibile", spune Radu Lupescu.
Nu în ultimul rând, și pacienții non-COVID ar trebui să aibă acces la tratament în această perioadă: "Este și problema de a menține un număr important de intervenții chirurgicale pentru pacienții care nu au COVID. Aceasta este o preocupare importantă, am încercat să menținem, pe cât posibil, o activitate chirurgicală normală, ca să nu fie probleme. Și au început, de altfel, să apară primele procese - familiile pacienților care nu au putut fi tratați de cancer sau operați atunci când a trebuit, din cauza pandemiei COVID, au început să depună plângeri. De aceea s-a încercat să fie programați și ceilalți pacienți, cu alte probleme de sănătate, care au nevoie să fie operați."
Restricțiile se respectă, dar nu mai sunt suficiente în fața noii tulpini. Secțiile ATI, neîncăpătoare
În general, restricțiile se respectă, oamenii poartă mască, spune medicul Radu Lupescu. Din păcate însă, "în fața acestei noi tulpini britanice, care se răspândește mult mai ușor, nu mai ajung restricțiile care au fost impuse până acum, nu mai sunt suficiente."
Numărul de locuri din secțiile de Terapie Intensivă, care devin neîncăpătoare pe măsură ce numărul de cazuri crește, rămâne, și în Franța, la fel ca în multe alte țări, cea mai mare problemă a pandemiei: "Probabil că la noi în regiune se va ajunge la o situație dificilă in următoarele săptămâni. În Paris sunt deja într-o zonă foarte periculoasă și problematică. Numărul de pacienți continuă să crească în zona Parisului și în nordul Franței, în ciuda faptului să s-au luat măsuri restrictive importante. Există și un decalaj, efectul măsurilor luate se poate vedea abia după 2-3 săptămâni și de aceea ele trebuie luate la momentul potrivit. Dacă se iau cu întârziere, numărul de cazuri poate să fie foarte important și să depășească capacitatea de admitere a pacienților în reanimare. Acesta este miezul problemei, de un an de zile."
Secție ATI COVID-19
Iar transferul pacienților critici dintr-o regiune în alta, atunci când nu mai sunt paturi de reanimare în zona în care locuiesc, rămâne o problemă complicată: "Desigur că se pot face și transferuri ale pacienților între regiuni, dar uneori este complicat, din mai multe motive - în primul rând că nu se pot transfera toți pacienții, un pacient trebuie să fie în stare stabilă ca să poată fi transferat câteva sute de kilometri. În al doilea rând familiile sunt din ce în ce mai reticente să-și dea acordul pentru transferuri", explică medicul Radu Lupescu.
Spre deosebire de România însă, personalul medical din Franța a găsit soluții pentru a fi în contact permanent cu familiile pacienților internați cu COVID-19, rudele fiind informate zilnic în legătură cu starea acestora: "Ceea ce încercăm noi să facem este să fim în contact permanent cu familia. Pentru că este o perioadă dificilă, rudele nu pot veni să vadă pacientul. Iar noi comunicăm cu ei în permanență, în fiecare zi, le dăm vești despre cum a evoluat situația în ultimele 24 de ore, care sunt tratamentele care li se administrează și așa mai departe. Iar atunci când pacienții încep să comunice, îi dăm la telefon să vorbească cu rudele, pentru ca acestea să știe că sunt bine."
De ce este important acest lucru? "Nu știu în ce măsură se practică acest lucru în spitalele din România, dar este important, pentru că dacă nu au nicio veste și nu știi ce se întâmplă cu el este foarte greu pentru familie. Mai ales când pacientul pleacă de acasă doar cu tuse, febră, ajunge în câteva zile în reanimare, iar uneori se întâmplă să și moară. Este dramatic ca familia să nu poată fi informată zi de zi în legătură cu evoluția lui. În plus, dacă trebuie să luăm decizii mai dificile pentru pacient, este sunată persoana responsabilă din familie - de regulă soția/soțul/copiii. Este o problemă de protocol intern, a echipei medicale și a spitalului. Se ia un număr de telefon al unui familiei și această persoană este sunată. Nu este ceva care, din punct de vedere tehnic, să fie un lucru greu", subliniază medicul Radu Lupescu.
Echilibrul între controlul pandemiei, economie, sănătate mintală și educația copiilor - greu de găsit
În privința restricțiilor, chiar dacă acum Franța a optat pentru lockdown total timp de o lună, Radu Lupescu crede că, pe viitor, sunt necesare soluții echilibrate, în funcție de evoluția pandemiei. Mai ales că închiderea totală poate fi greu acceptată de către populație. Iar acel echilibru între controlul pandemiei, economie, sănătate mintală și educația copiilor poate fi fragil și greu de găsit, spune medicul român: "Există diferențe între voința medicală și politicieni, care trebuie să aibă în vedere și alte aspecte. Trebuie găsite soluții intermediare care să permită menținerea sub control a epidemiei, dar și funcționarea economiei cât mai normal. În afara numărului de persoane care se infectează cu virusul, trebuie ținut cont și de ceilalți factori - economie, sănătate mintală, educația copiilor și așa mai departe. Trebuie găsit echilibrul între toți acești factori. Spre exemplu, dacă sunt consecințe grave asupra economiei, asta înseamnă că pe termen mediu sau lung, tot populația poate avea de suferit, inclusiv din punct de vedere al sănătății. În plus, sunt și celelalte afecțiuni care trebuie tratate, cum sunt cancerele și așa mai departe."
Radu Lupescu
"Este greu de găsit un echilibru și, în plus, situația se schimbă de la o săptămână la alta, din cauza epidemiei. Aceasta este problema peste tot - în ce stadiu de restricții trebuie să ajungem pentru a se putea menține un număr de pacienți destul de mic și în același timp economia si viața cetății să fie cât mai aproape de normal", încheie medicul Radu Lupescu.
5
12
