​VIDEO Vlog-ul lui Cristian Presură: Patru specialiști de marcă în Sănătate combat principalele temeri legate de vaccinul anti-Covid (II)

de I.B.     HotNews.ro
Sâmbătă, 6 februarie 2021, 10:44 Actualitate | Coronavirus


Expertii raspund
Foto: Hotnews
După aproape un an de pandemie, toți ne dorim ca lucrurile să reintre în normal. Odată cu aprobarea mai multor vaccinuri eficiente și sigure, acest lucru a devenit, teoretic, posibil. Totuși, revenirea la o viață normală depinde în mare măsură de câți dintre cei care putem să ne vaccinăm, ne vom vaccina efectiv. Pentru a stopa epidemia va trebui ca majoritatea populației să ne imunizăm, preferabil prin vaccinare.

”Specialiștii care au contribuit la realizarea acestui material video, au făcut-o din dorința de a ne ajuta să scăpăm de cele mai frecvente temeri față de vaccinul COVID. Sper din toată inima ca răspunsurile scurte, prezentate în cuvinte simple, să lămurească măcar o parte din nedumeririle pe care le avem și, la fel de important, să înlăture teama și neîncrederea care stau în calea unei decizii benefice pentru viața și sănătatea noastră”, spune Valentin Nădășan, Conf. Univ. Universitatea de Medicină, Farmacie, Științe și Tehnologie “George Emil Palade” din Târgu Mureș.


ÎNTREBARE: “Mulți virusologi, geneticieni și medici recunoscuți internațional au vorbit despre riscurile acestui vaccin și s-au pronunțat împotriva vaccinării. Asta mă îngrijorează.”

Răspunde Prof. Univ. Dr. Simona Ruţă, Universitatea de Medicină și Farmacie "Carol Davila", Institutul de Virusologie “Ștefan S. Nicolau”, București:

În realitate nu sunt mulți experți care s-au pronunțat contra vaccinării. Sunt câteva voci, foarte mult mediatizate, care lansează afirmații pentru care nu există nicio dovadă științifică. Toate societățile profesionale medicale, naționale și internaționale, în care se reunesc medicii și profesioniștii în sănătate susțin vaccinarea și consideră vaccinurile sigure și eficiente. Declarațiile și recomandările acestor societăți sunt publice și accesibile oricui. În rest, orice comunitate își are excentricii ei, faptul că fac notă discordantă și ies în evidență, nu înseamnă că au dreptate. Noi practicăm medicina bazată pe dovezi, nu pe păreri, zvonuri sau știri alarmiste.

De unde știm care sunt dovezile științifice? Rezultatele studiilor preclinice și clinice desfășurate în cele 11 luni dinaintea aprobării vaccinurilor sunt publicate în reviste medicale importante, au fost revizuite de experți independenți și sunt disponibile oricărui specialist. Toate acestea arată că vaccinurile sunt sigure și protejează împotriva infecției simptomatice și a formelor severe de boală. Există în plus evaluările făcute de experții independenți din cadrul agențiilor de autorizare a medicamentelor din foarte multe țări. Vaccinurile disponibile în România sunt cele disponibile în toate țările UE și sunt autorizate de EMA, agenția care aprobă orice alt medicament sau vaccin pe care îl folosim.

Niciun act medical nu are zero riscuri. Veți avea reacții adverse după vaccinare? Foarte posibil să aveți unele reacții secundare, mai ales după cea de-a doua doză, dar în cele mai multe cazuri vor fi minore - febră, dureri musculare, dureri de cap, toate acestea arată că sistemul imun se mobilizează și va începe să ne apere de infecție. Vor fi reacții pasagere, și, în multe cazuri în câteva ore, în altele în 1-2 zile, lucrurile vor reveni la normal. Aceste lucruri nu sunt ascunse, sunt comunicate în toate studiile clinice. Beneficiile vaccinării depășesc cu mult riscurile potențiale și aceste beneficii sunt demonstrate de dovezi științifice indiscutabile.


ÎNTREBARE: „Chiar dacă sunt vaccinat, eu pot lua și transmite virusul mai departe, inclusiv celor vaccinați deja. Îl fac degeaba.”

Răspunde Academician Prof. dr. Florin Mihălțan, Universitatea de Medicină și Farmacie "Carol Davila", Institutul de Pneumoftiziologie „Marius Nasta”, București:

Punerea la îndoială a unui vaccin, deoarece despre asta vorbim, este un subiect generat în lume și în România după apariția vaccinului anti COVID19. Vaccinul pentru această pandemie este o armă vitală într-o strategie care încearcă să stopeze perenizarea virozei si să deschidă drumul spre reîntoarcerea noastră la o viață normală. Vaccinul are nevoie de o perioadă de pregătire a apărării. Organismul are nevoie de câteva săptămâni pentru a construi post vaccin apărarea ceea ce înseamnă că o persoană poate să se infecteze chiar înainte sau imediat după vaccinare. Faptul că este ești deja vaccinat/ă este un avantaj sigur deoarece poți face o formă mai ușoară sau poți rămâne asimptomatic/ă. Deci vaccinul nu-l faceți degeaba pentru că veți putea să scădeți riscul de infecție și cel de a face o formă severă sau chiar mortală. Post vaccin prin efectuarea acestuia de fapt protejați și pe cei din jur, pe cei dragi pentru că în momentul în care aveți anticorpi protectivi sunteți sub efectul lor și nu mai puteți să-i îmbolnăviți.

Despre transmitere după vaccinare sunt încă puține date. Totuși transmiterea diminuă și ea deoarece deja sunt raportări că cei vaccinați au o reducere cu 1/3 a posibilității de a avea un test pozitiv la 2 săptămâni de la prima doză. Din experiențe anterioare pe alte vaccinuri tradiționale care au apărut de foarte mult timp și la care s-au adăugat evidențe pe eșantioane mari populaționale și pe generații succesive știm că atât îmbolnăvirea cât și transmiterea virușilor este împiedicată.

Chiar dacă cele două vaccinuri (Pfizer-BioNTech si Moderna) care se utilizează în acest moment în România sunt la început de drum deja există suficiente informații care arată că protecția de 95% descrisă pentru ambele vaccinuri la 7-14 de la al rapel nu va permite diseminarea infecției și nici riscul de a achiziționa virusul de la altă persoană vaccinată în condițiile în care ambele vaccinuri de pe piața românească dau o protecție asiguratoare. Sigur că mai există și o condiție care ar permite și persoanelor nevaccinate să beneficieze de protecția indirectă a vaccinărilor: rata de vaccinare în populație să ajungă la o rată de vaccinare de minim 70%. Astfel vor beneficia de imunitatea de grup.


ÎNTREBARE „Vaccinul nu va fi eficient împotriva noilor tulpini de virus care au apărut între timp și poate vor mai apărea.”

Răspunde Farm. Dr. Iuliana Popescu, Cercetător, Centrul Barnstable Brown de Cercetare a Diabetului, Universitatea din Kentucky, SUA


În primul rând trebuie spus ca virusul SARS-Cov-2 acumulează mai puține mutații decât alte virusuri ARN, cum ar fi virusul gripal sau HIV; unul din motive ar fi că, spre deosebire de acestea, posedă o enzimă care poate «corecta» greșeli de copiere (adică mutații) atunci când acestea apar; totuși, dacă virusul continuă să se propage în populație și infectează timp îndelungat organisme mai ales cu imunitate compromisă, rata mutațiilor poate să crească.

În al doilea rând, nu toate mutațiile modifică structura virusului cât să influențeze caracteristicile sale biologice, multe mutații apărând în zone ale genomului viral care nu sunt esențiale pentru supraviețuirea, replicarea și răspândirea virusului prin infectarea altor organisme (sunt mutații inofensive).

În al treilea rând, vaccinurile se construiesc pornind de la o regiune relativ stabilă la mutații și esențială în interacțiunea virus-gazdă, cum ar fi domeniul de legare al proteinei S Spike de pe suprafața virusului, de receptorii celulelor umane, care, din fericire, în cazul SARS-CoV-2 are o rată de mutare mică, comparativ cu alte structuri ale virusului; așadar, spunem că SARS-CoV-2 este un virus relativ stabil în ceea ce privește rata de acumulare a mutațiilor. Totuși, având în vedere că SARS-CoV-2 este în circulație neîntreruptă de peste un an de zile cu penetrare mare în populația globului, acesta a acumulat un număr important de mutații.

Mutațiile care ar pune problema ineficienței vaccinului, sunt în primul rând cele care ar apărea în proteina S, mai cu seamă la nivelul domeniului de legare de receptorii umani. Până în prezent, câteva mutații apărute în proteina S în zona de legare de receptorul uman, au atras atenția cercetătorilor datorită răspândirii rapide în populație și apariției unor focare de cazuri grave în unele zone de pe glob, ceea ce poate sugera o adaptare a virusului pentru a “scăpa” de atacul anticorpilor neutralizanți produși prin vaccinare sau direct de organism, după infectare; dintre acestea, mutația D614G (preponderentă încă din aprilie în toata Europa) și N501Y (prezentă în tulpini cu origine în Marea Britanie) permit o mai mare răspândire a virusului (deci contagiozitate crescută) deoarece permit virusului o legare mai bună de receptorul uman, însă fără consecințe semnificative în ceea ce privește gravitatea bolii. Mutația N501Y este prezentă atât în noua tulpină din Marea Britanie, cât și în cele sudafricană și braziliană apărute recent. Toate cele 3 tulpini se caracterizează printr-un număr mare de mutații în mai multe regiuni ale virusului, și pot influența eficacitatea vaccinurilor prin câteva mutații de pe proteina S.

În Romania, până în prezent (29 ianuarie 2021), conform bazei de date GISAID, a fost identificată și raportată prezența tulpinii din Marea Britanie dar nu și a celei sudafricane sau braziliene. Trebuie însă spus că numărul secvențierilor genomului viral este redus, și deci cunoașterea cu exactitate a prezenței mutațiilor problematice în tulpinile circulante este limitată. Ca și în cazul mutației D614G, cercetătorii au expus serul provenit de la persoane vaccinate cu vaccinul Pfizer/BioNTech la virusuri mutante, conținând mutațiile specifice tulpinii britanice; datele preliminare au arătat că aceste virusuri mutante sunt neutralizate de anticorpii produși de vaccin în aceeași măsură cu cel nemutant, cu alte cuvinte, mutațiile tulpinii britanice nu afectează eficiența vaccinului. Pe de alta parte, firmele producătoare de vaccinuri testează vaccinul pe mai multe tulpini mutante înainte chiar de a-l pune pe piață, urmăresc mutațiile care apar între timp și le testează rapid.

O îngrijorare există însă în privința tulpinii sudafricane, care, în experimentele de laborator a putut “scăpa” în proporție mai mare de atacul anticorpilor produși de vaccinuri (sau al celor din serul convalescent), sugerând o protecție mai scăzută în fața acestei tulpini, și un posibil risc de reinfectare, conform datelor a trei studii preliminare recente.

Oricum, un număr mare de cercetători urmăresc permanent mutațiile virusului spre a preîntâmpina eventualele efecte periculoase ale unei mutații sau al combinațiilor de mai multe mutații, care ar putea crește contagiozitatea și mai cu seamă gravitatea și/sau mortalitatea bolii, datorate faptului că o nouă variantă a virusului ar putea să nu fie recunoscută și neutralizată de anticorpii induși de vaccin; apariția unor noi mutații care să scape controlului imun (control exercitat atât prin anticorpi cât și celular, prin limfocite T) nu este exclus dacă virusul continuă să se propage în populație. Aceasta ar implica modificarea vaccinurilor existente, totuși fezabilă tehnologic și rezonabilă ca timp, și vaccinarea mai frecventă a populației. De aceea, o vaccinare rapidă, atâta timp cât tulpinile actuale circulante în Romania ale virusului sunt încă neutralizate de anticorpii induși de vaccinuri, este imperios necesară.

ÎNTREBARE „Dozele de vaccin Pfizer vor fi transportate fără să fie asigurată temperatura între -80 și -60, așa cum recomandă producătorul, deci nu vor fi eficiente.”

Răspunde Farm. Dr. Iuliana Popescu, Cercetător, Centrul Barnstable Brown de Cercetare a Diabetului, Universitatea din Kentucky, SUA:


Logistica de distribuție a vaccinului este asigurată de compania producătoare, care are o experiență considerabilă în cercetarea și dezvoltarea vaccinurilor. Condițiile de transport, stocare și monitorizarea continuă a temperaturii au fost aprobate de Agenția Europeană a Medicamentului (sau de FDA în SUA) și trebuie respectate întocmai. Pentru a proteja ARNm de posibile degradări ce i-ar diminua efectul antigenic, vaccinul Pfizer/BioNTech se transportă în containere speciale Pfizer termoizolante, pe gheață carbonică, prevăzute cu senzor pentru monitorizarea temperaturii, cu control GPS, ce permite urmărirea locației și a parametrilor de temperatură pe tot parcursul transportului. Nedeschise, aceste containere pot menține timp de 10 zile o temperatură optimă de stocare. Studiile de stabilitate au arătat însă că produsul nediluat este stabil până la 5 zile de la decongelare, dacă este păstrat în condiții de frigider (2-8°C) și până la 2 ore de la decongelare, dacă este ținut la temperatura camerei.



ÎNTREBARE: “Vaccinul este periculos pentru cei cu boli autoimune.”

Răspunde Prof. Univ. Dr. Mihai Netea, Divizia de Medicină Experimentală, Departamentul de Medicină Internă, Universitatea Radboud, Nijmegen, Olanda:

Orice tip de vaccinare, inclusiv vaccinul anti-COVID-19, își exercită efectul prin stimularea sistemului imun. Din acest punct de vedere este foarte logic să ne întrebăm ce efecte ar putea avea un astfel de vaccin în cazul în care persoana vaccinată are o boală autoimună: se poate oare întâmpla ca această stimulare a sistemului imun să ducă la o agravare a bolii sau la un atac inflamator? Dacă la prima vedere un astfel de scenariu pare posibil, acest lucru este însă mult mai puțin probabil dacă evaluăm mai în profunzime mecanismul imun stimulat de vaccin și îl comparăm cu reacția dintr-o boală autoimună. Reacția imună a organismului indusă de vaccinul COVID-19 este țintită împotriva unei proteine a virusului SARS-CoV-2, mai exact, împotriva proteinei S din virus. Ulterior, când organismul imunizat prin vaccinare este expus la virus, celulele imune activate de vaccin vor reacționa doar la proteina S din virus, și la nici un alt tip de proteină. Proteinele umane față de care pot apărea reacții imune în bolile autoimune sunt foarte diferite de proteina S din virus, deci riscul apariției unor reacții imune încrucișate între răspunsul imun declanșat de vaccin și cel dintr-o boală autoimună este foarte redus. Deci, din punct de vedere teoretic, este extrem de puțin probabil ca vaccinul COVID-19 să declanșeze sau să influențeze o boală autoimună.

Ce putem spune însă din punct de vedere practic? În studiile făcute pe multe zeci de mii de oameni până acum, nu s-au observat cazuri de înrăutățire a unei boli autoimune sau de apariție a unei noi boli autoimune după vaccin. Numărul de bolnavi cu boli autoimune în aceste studii nu a fost foarte mare, și deci, efecte secundare rare nu pot fi încă excluse complet. Posibilitatea lor de apariție este însă considerată redusă, și din acest motiv, vaccinarea împotriva COVID-19 este recomandată de toate organizațiile medicale. Probabilitatea* ca o persoană cu o boală autoimună să facă o infecție COVID-19 gravă este mult mai mare decât probabilitatea* de a face o complicație rară la vaccin. Toate aceste motive susțin sfatul specialiștilor ca pacienții cu boli autoimune să se vaccineze contra COVID-19.






Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.















.*.


1746 vizualizari

  • -5 (11 voturi)    
    gata, m-a convins...ma duc sa ma vaccinez. NOT (Sâmbătă, 6 februarie 2021, 13:11)

    Kivek [utilizator]

    sa presupunem ca ar fi cativa oameni care ar citi aceste texte propagandistice pro vaccinare si o parte din ei ar fi convinsi sa se vaccineze

    pana prin Mai-Iunie cand vei avea posibilitatea sa o faci deja iti pierzi interesul. Astazi NU poti sa te vaccinezi daca nu esti esential
  • -1 (1 vot)    
    radio erevan (Duminică, 7 februarie 2021, 20:08)

    pb80tm [utilizator]

    intrebare pentru radio erevan:
    e adevarat ca putem pune baza pe vaccinul anticovid?
    da este adevarat dar mai bine puneti acid deoarece este mai eficient.


Abonare la comentarii cu RSS
Întâlniri on-line | #deladistanță

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.



powered by
developed by