Este sau nu Fondul Monetar International de acord cu relaxarea fiscala?

In acest moment, nu consideram ca reducerea impozitelor directe este un lucru rau, de fapt credem chiar ca este o politica fiscala buna pentru Romania. In general, nu doar in regiune, a fost o miscare de reducere a taxarii directe si a sprijinirii politicii fiscale prin taxarea indirecta. Asta a insemnat coborirea taxelor pe venituri si profituri si o dependenta mai mare de accize, TVA.

Astfel incit aceasta mutare recenta a guvernului a fost in concordanta cu tendinta generala si nu a fost ceva impotriva caruia sa avem obiectii. Nu stim de unde o parte din mass-media a aflat ca noi am fi ingrijorati de eventualitatea reducerii fiscalitatii.

A fost un zvon potrivit caruia FMI ar fi trimis o scrisoare noului cabinet, in care ar fi recomandat prudenta in optiunea pentru cota unica. Desi stim ca nu este un gest obisnuit pentru Fond, este important de aflat daca aceasta scrisoare a existat.

Noi n-am spus “nu adoptati cota unica”, ci am dorit sa cunoastem perspectiva globala a bugetului in aceste conditii. Acum situatia macroeconomica este foarte promitatoare, cresterea economica este foarte puternica, exporturile merg bine, dar au fost unele derapaje in 2004.

Cererea a fost foarte puternica si s-a reflectat in deteriorarea balantei de plati, a celei de cont curent, a generat presiuni inflationiste. Se pare ca inflatia se va situa undeva peste 9% in 2004. Dar cele mai importante au fost cresterile electorale ale salariilor, care probabil vor avea un impact inflationist in prima parte a acestui an. Aceste presiuni ne ingrijoreaza.

De ce?

Pentru ca, daca te uiti la balanta de plati, trebuie sa vezi care este deficitul suportabil al contului curent si trebuie sa analizezi asta in perspectiva evolutiei Romaniei in urmatorii trei sau patru ani, tinind cont de programul economic de aderare la Comunitatea Europeana.

Si noi estimam investitiile directe si finantarile care nu sint facute din imprumuturi externe ca fiind in jurul a 4% din Produsul Intern Brut (PIB), realistic, in urmatorii trei ani. Trebuie sa pastrezi deficitul de cont curent in jurul a 6% din PIB. Si asta va sustine nivelul datoriei, mai mult sau mai putin constant, in jurul a 30-35% din PIB.

Cam astea sint echilibrele care trebuie pastrate daca privim global imaginea economiei romanesti. Si noi am vazut multe economii in tranzitie ale caror asteptari au fost inselate. Alte tari in tranzitie, cind au aderat la UE, controlau riguros macroeconomia, aveau inflatie redusa la o singura cifra si deja adoptasera reformele structurale.

Romania a ramas in urma pentru ca a pierdut foarte mult timp in anii '90.

Credeti ca echilibrul fragil al economiei noastre rezulta din pierderea de timp?

Da. Asa ca toate politicile macroeconomice arata bine, insa noi sintem ingrijorati in legatura cu aceste presiuni. Este foarte posibil ca balanta macroeconomica sa nu fie sustenabila si exista probabilitatea ca inflatia sa nu poata fi stapinita. Si astea sint elemente foarte importante pentru investitii. Mult mai importanta decit taxele este posibilitatea Romaniei de a atrage investitii.

In acest context, reforma fiscala e foarte importanta, stimuleaza cresterea economica, si acesta este un aspect pozitiv. Cota unica e mai lesne de administrat. Dar, inevitabil, se vor pierde venituri la bugetul de stat. Fiecare tara care a introdus cota unica a pierdut bani in primul an, uneori chiar in al doilea an dupa aplicare.

Si guvernul recunoaste acest lucru, ministrul finantelor a admis de altfel asta. Marea intrebare este cum umpli golul. Bugetul se afla deja sub presiune, chiar si acesta care s-a imbunatatit in 2005, creionat chiar inainte de alegeri, cu un deficit de 1,5% din PIB.

Ce ar trebui facut?

Bugetul trebuie sa sustina politicile macroeconomice. Nu poti face mare lucru cu politica monetara, nu e suficient pentru a tine situatia sub control. Daca vrei sa extinzi sectorul privat, si cu asta toata lumea este de acord, inclusiv fostul guvern, o economie in tranzitie nu are de ales, trebuie sa comprime sectorul public. Nu poti stimla sectorul privat prin marirea celui public.

Asta nu merge. Deci sectorul public trebuie sa economiseasca bani, asta este cheia. Este firesc insa ca cel privat sa investeasca, sa imprumute bani. Si cred ca premierul Calin Tariceanu, cu care am discutat in aceasta dimineata, a inteles perspectiva noastra asupra situatiei macroeconomice si nevoia de a reduce sectorul public. Bugetul Romaniei nu poate sustine pierderile companiilor publice.

Care sint aceste companii?

Noi monitorizam in jur de 70 de companii publice cu probleme. Sectoarele cu cele mai mari pierderi sint cel minier, caile ferate, sectorul energiei termice.

FMI pare inflexibil in chestiunea deficitului de 1,5%, jumatate din cel stabilit prin asa-numitele criterii de la Maastricht.

Criteriile nu masoara chiar exact echilibrele economice. Apar arierate ascunse, care produc altele noi. Si astea nu se raporteaza in deficit. Ce am spus guvernului anul acesta este sa aprobe un buget realist pentru intreprinderile publice care au pierderi. Daca deficitul este mai mare, trebuie gasite surse de finantare si trebuie oprita risipa.

Deci veti fi flexibili in negociere, dar cereti guvernului sa rezolve chestiunea arieratelor.

Nu se pune problema ca sintem inflexibili. Daca ai un deficit bugetar nerealist, care nu poate sustine reforma fiscala, mai mult, nu poate finanta intreprinderile publice cu pierderi, in ce situatie te afli? Apar arierate. Este nevoie ca sectorul public sa se micsoreze. Deci nu e o problema de negociere a unei cifre, de 1,5% deficit bugetar, ci de recunoastere a unor presiuni care apasa economia.

O optiune ar putea fi adoptarea unei politici monetare mai stricte, dar asta e dificil si pune presiuni peste sistemul bancar. Noi nu dictam solutii, nu spunem aveti de facut asta, este alegerea Romaniei de a-si dezvolta sectorul privat, de a mentine economia in echilibru, pentru ca, in caz contrar, nu vin investitii. Si Romania se afla in fata acestei situatii.

Cresterea economica si nivelul bun al exporturilor duc la marirea consumului, care are ca rezultat si venituri mai mari din taxele indirecte. In ultima instanta, vor intra bani la buget, dar aceste sume trebuie economisite, nu risipite. In acest moment, dorim sa aflam care sint cifrele.

Ministrul finantelor a facut deja unele estimari in ce priveste pierderile posibile, dar asteptam calcule mai precise in urmatoarele zile. Sint proiecte de infrastructura care trebuie finantate, trebuie gasiti bani pentru a acoperi cresterile de salarii acordate, trebuie reduse subventiile, dar ramin inca sume importante de cheltuit pentru a-i ajuta pe cei care au nevoie.

Trebuie luata in calcul chestiunea arieratelor. Dar cred ca perspectivele incheierii cu succes a acestui acord sint foarte bune. Daca guvernul reuseste sa stapineasca echilibrele din economie, atunci se va dovedi ca relaxarea fiscala a fost o optiune excelenta.

Mizam pe bani din privatizare?

Anul acesta nu vor mai intra bani prea multi din privatizare. Pe agenda de privatizari a anului vor fi Casa de Economii si Consemnatiuni (CEC), Banca Comerciala Romana (BCR) si companiile de distributie a electricitatii, dar nici una nu va aduce banii pe care Romania i-a obtinut din vinzarea Petrom, de exemplu