Cota unica a adus bani in plus la buget
Contrar temerilor alimentate de calculele initiale ale hirtiei, cota unica a adus bugetului de stat, dupa 62 de zile de aplicare, un plus de 7.679,4 miliarde lei fata de aceeasi perioada a anului 2004, arata statisticile Ministerului Finantelor.
Mai mult, ritmul in care au crescut incasarile bugetare, 12a, este egal cu cel prognozat de Mihai Tanasescu in alcatuirea proiectului de buget pentru 2005, deja stampilat de Fondul Monetar International (FMI) si aprobat de parlament.
Daca se va mentine acest ritm - si nu exista indicii care sa arate ca in primele luni ale anului contribuabilii sint mai zelosi decit in restul anului - atunci se spulbera spaima gaurii de 32.000 miliarde, prezenta intr-un scenariu pesimist alcatuit la inceputul anului de functionarii Ministerului Finantelor si pus la dispozitia ministrului reformator, Ionut Popesu, sa negocieze asa cu Fondul.
“Asa stind lucrurile, cu demonstratia incasarilor la buget mai mari decit estimarile initiale, guvernul va avea un as in mina in negocierile cu Fondul, intr-un moment in care nu prea are carti in mina”, a spus profesorul Daniel Daianu, fost ministru al finantelor.
“Sigur va fi negociere dura, Fondul va replica probabil ca nu sint decit datele primelor luni si urmeaza un an plin de incertitudini, va fi grea lupta cu inflatia, intarirea monedei nationale pune si ea probleme bugetului, pentru ca afecteaza incasarile accizelor.
Dar nu cred ca se va mai pune acut problema cresterii cotei la TVA sau a introducerii unor noi impozite in acest an fiscal”, a spus Daianu. “Intarirea leului ar putea sa reduca, intr-adevar, incasarile la buget din accize, dar asta se va compensa cu economiile pe care le facem la plata datoriei externe”, ne-a declarat Ionut Popescu, ministrul finantelor.
Popescu, prudent: “Cel mult 15.000 miliarde pierderi, daca vor fi”
Intr-o maniera prudenta, ministrul finantelor a anuntat ca rezultatele extrem de favorabile ale incasarilor la bugetul statului in intervalul 1 ianuarie - 3 martie 2003 “demonstreaza ca introducerea cotei unice de impozitare nu afecteaza bugetul statului in masura descrisa de scenariile pesimiste. Eu sint prudent, nu vreau sa fiu prea optimist si rezultatele sa ma contrazica ulterior.
Iata de ce cred ca si colectarea veniturilor bugetului de pina acum arata ca minusul de venituri generat de scaderea impozitelor prin introducerea cotei unice nu va fi 30 mii de miliarde lei, ci de maximum 15.000 miliarde lei, daca va fi vreo pierdere. Repet, e o estimare rezervata, prudenta.
De altfel, am stiut de la inceput ca in fiscalitate nu se aplica regula de trei simpla, adica reduc impozitele cu atit, pierd suma rezultata din calcul. Oricum am intirziat modificarile aduse Codului Fiscal tocmai pentru a avea argumente clare, care arata ca bugetul nu pierde bani in negocierile cu Fondul”, ne-a declarat Ionut Popescu.
Daianu: “Un buget strivit e anti-economic”
Autoritatile de la Bucuresti au intr-adevar argumente pentru a lamuri FMI ca nu mai este cazul maririi unor impozite, cu atit mai putin al introducerii altora noi, spun analistii.
Mai mult, Daniel Daianu atrage atentia asupra riscului ca bugetul statului sa ramina singura unealta in lupta cu evitarea efectelor imenselor deficite comerciale si cvasifiscale, de care sistemul privat pare a fi responsabil.
“Fondul ne pune in fata unui risc cind ne propune un buget strivit, cu taieri excesive in conditiile in care avem de facut cheltuieli mari legate de aderarea la NATO si la UE. Ajungem sa supraimpovaram politica bugetara si sa luptam doar cu bugetul de stat impotriva deficitelor externe, in conditiile in care nu statul s-a imprumutat prea mult si n-a cheltuit bani.
Originea deficitelor externe nu este sectorul public, ci cel privat. Cred ca asistam in ultimii ani la o consolidare a deficitului bugetar. Dar nu cred ca este sanatos pentru Romania sa ai un buget de stat atit de strins, in conditiile in care tara este membra a NATO si are cheltuieli care rezulta de aici si vrea sa intre in Uniunea Europeana, caz in care trebuie sa co-finanteze programe.
Numai respectarea acquis-ului european impune cheltuieli imense pentru programe de mediu. Nu se poate armoniza situatia asta cu un deficit atit de mic. De la un anumit punct incolo un buget strivit devine anti-economic, iar birurile prea mari nemultumesc populatia”, a spus Daianu.
El a adaugat ca “bugetul nu e un rau necesar, cum gresit este perceput, ci misca tara din loc. Fara acest buget, sectorul privat nu functioneaza. Nici in America invatamintul si sanatatea nu sint exclusiv finantate de sectorul privat, de pilda”, a spus Daianu.
“Intre a strivi bugetul public si stapinirea expansiunii creditelor, care finanteaza importurile, as alege sa cresc rezervele obligatorii ale bancilor, cu toata opozitia sistemului bancar”, a mai spus Daianu.
Ministerul Finantelor a mai aratat ca tendinta de crestere a incasarilor s-a raspindit la toate bugetele statului, cu exceptia celui de somaj.
Veniturile bugetare au crescut cu 12%, in ciuda relaxarii fiscale
Veniturile realizate la bugetul de stat in perioada 1 ianuarie - 3 martie au depasit incasarile din aceeasi perioada a anului 2004 cu peste 7.679 miliarde de lei, reprezentand o crestere de aproximativ 12 la suta, se arata intr-un comunicat al Ministerului Finantelor.
"Evolutia incasarilor este ascendenta si demonstreaza ca introducerea cotei unice de impozitare nu afecteaza bugetul statului in masura in care aratau scenariile pesimiste. Analizand gradul ridicat de colectare de pana acum, cred ca minusul de venituri generat de scaderea impozitelor prin introducerea cotei unice nu va fi decat de maximum 15.000 de miliarde lei, si nu de 30.
000 de miliarde lei, dupa cum aratau unele estimari", a declarat Ionut Popescu, ministrul Finantelor. Optimismul lui Ionut Popescu nu este in totalitate impartasit de catre Mihai Tanasescu, precedentul ministru de Finante.
Desi recunoaste ca este un lucru bun faptul ca veniturile nu au scazut in primele luni, aceasta situatie nu este insa relevanta pentru a fi extinsa la nivelul intregului an 2005. "Nu cred ca este o crestere datorata unei mai bune colectari. Daca se ia in calcul rata anualizata a inflatiei, in termeni reali nu se poate vorbi de o crestere a incasarilor.
Mai mult, este foarte posibil ca incasarile mai mari, in termeni nominali, sa fi fost influentate si de platile conjuncturale din ultimul trimestru al anului trecut, care s-au facut in ianuarie 2005", a precizat Tanasescu. Profesorul de economie Daniel Daianu, fost ministru de Finante, este de asemenea de parere ca simpla ilustrare a incasarilor nu este suficienta.
"In termeni reali, incasarile se situeaza la acelasi nivel. Totodata, trebuie sa tinem cont si de faptul ca s-a profitat de impozitul pe profit mai mare din 2004 (n.r. - care se plateste pe data de 25 a lunii urmatoare trimestrului incheiat). Pe de alta parte, situatia este foarte incurcata deoarece ne aflam in luna martie, cu vechiul buget intr-o formula hibrida.
Totusi, incasarile pe primele doua luni reprezinta o nota buna pentru Ministerul Finantelor", a mai spus Daianu. Potrivit datelor Finantelor, in luna ianuarie, la bugetul de stat au fost incasate cu 4.660,8 miliarde de lei (11,5%) mai mult decat in perioada similara a anului precedent, iar veniturile din luna februarie au fost mai mari cu 2.
307,5 miliarde lei (crestere de 8%) fata de perioada corespunzatoare din 2004. Tendinta ascendenta se constata in luna ianuarie si in cazul veniturilor inregistrate la fondul de sanatate, unde incasarile au fost cu 1.016 miliarde de lei in plus (18,5%) comparativ cu ianuarie 2004, ajungand la 6.516,8 miliarde lei. La bugetul asigurarilor sociale de stat, veniturile de 13.
976,5 miliarde de lei sunt cu 2.718,7 miliarde de lei (24%) peste nivelul inregistrat in luna ianuarie a anului trecut. Singura reducere de venituri se constata la bugetul asigurarilor de somaj, cu 20,9 miliarde lei (1,2%).
Veniturile la bugetul asigurarilor de sanatate au inregistrat o crestere de 806,1 miliarde de lei (15,3%) in luna februarie 2005, fata de aceeasi luna din 2004, fiind in suma totala de 6.071,3 miliarde de lei. La bugetul asigurarilor sociale de stat, veniturile au fost mai mari fata de perioada similara a anului trecut cu 1.
595,5 miliarde de lei (14,2%), iar la bugetul asigurarilor de somaj, cu 302,6 miliarde de lei (22,2%). Daniel Daianu a mai spus ca faptul ca veniturile nu au scazut poate ajuta Guvernul sa-si sustina argumentatia in fata FMI pentru a nu mari TVA. "Este adevarat ca cei de la Fond s-ar putea sa se teama ca aceasta tendinta de colectare a veniturilor nu va fi continuata.
Dar este clar ca lucrurile nu sunt deloc scapate de sub control si poate ca executia bugetara va demonstra ca nu este deloc nevoie sa recurgem la majorarea TVA", a conchis Daianu.
George SOLOMON
