FMI ne cere cresterea cu doua procente a TVA, pana la 21%, sau marirea cotei unice de la 16% la 19%. Guvernantii nici nu se gandesc sa accepte aceste conditii, considerandu-le foarte rele pentru economie.

Acordul cu FMI pare intrat in impas. Pana la vara, nimic important nu se mai poate intampla, sustin surse apropiate negociatorilor. Ultimele cerinte ale institutiei de la Washington nu pot fi acceptate de Guvernul roman, care nu poate nici sa mareasca Taxa pe Valoarea Adaugata de la 19% la 21%, nici sa ridice cota unica de la 16% la 19%.

JOC DUR. Negocierile sunt foarte dure. Pe de o parte, negociatorii romani au incercat sa convinga expertii Fondului ca pot colecta mai multi bani la buget prin aducerea economiei negre la lumina. Nu au avut insa succes, intrucat Washingtonul nu pare sa creada in potentialul guvernantilor romani de a tine fraiele deficitului bugetar.

Doua scrisori au ajuns pe masa bordului, una din partea Guvernului, alta din partea ministrului de Finante. In joc au fost aruncate toate armele negocierilor. Emanuel van der Mensbrugghe, negociatorul-sef al FMI in Romania, a fost parat sefilor sai ca este prea inflexibil.

REPLICA. Guvernul nu se grabeste. "Un acord cu FMI e facut pentru doi ani, timp in care se fac mai multe reevaluari.

Noi suntem acum la a doua evaluare, care a inceput in februarie si care poate dura de la o luna la sase luni", a declarat Mugur Isarescu, la o intalnire pe care a avut-o ieri cu oamenii de afaceri, organizata de Camera de Comert si Industrie a Romaniei si a municipiului Bucuresti (CCIRB).

El a mai declarat ca este pentru prima oara cand Romaniei i se spune sa mai astepte, "sa vedem cum va merge economia". Isarescu, care l-a insotit pe presedintele Basescu la FMI, a confirmat ca institutia de la Washington ne cere sa crestem TVA-ul. "Guvernul a fost impotriva si eu sustin aceasta idee alaturi de dansii", a spus guvernatorul BNR.

EXPLICATII. Marirea TVA ar conduce la inflatie, lucru de neacceptat, sustine Isarescu. "O majorare de TVA ne-ar scoate din obiectivul de inflatie si ar crea o reactie in lant, in sensul ca ar trage dobanzile in sus; asta ar conduce la o sistare a liberalizarii contului de capital, care ne-ar impinge in conflict cu Uniunea Europeana", a explicat guvernatorul bancii centrale.

Mugur Isarescu a adaugat ca un deficit bugetar de 0,7% din PIB se inscrie intr-o atitudine prudenta, care nu afecteaza negativ procesul de dezinflatie. Expertii FMI sunt de acord cu preocuparea Romaniei pentru cresterea investitiilor, dar vor sa cunoasca exact daca exista o baza de impozitare care sa sustina aceste investitii.

"Se pare ca veniturile au crescut in urma maririi bazei de impozitare.

Un alt punct neacceptat de FMI este o crestere economica de 6%, pe motiv ca exista riscul supraincalzirii economiei", a mai spus Isarescu.

OPINII. Intrarea in stand-by a acordului cu FMI nu va afecta momentul aprilie 2005, data la care Romania va semna tratatul de aderare cu Uniunea Europeana.

Continuarea acordului cu FMI este lipsita de semnificatie pentru momentul aprilie, cand va fi semnat tratatul de aderare cu Uniunea Europeana, dar este necesara in perspectiva raportului de tara din aceasta toamna, a declarat Varujan Vosganian, presedintele Comisiei de Buget-Finante si Banci din Senat.

El a mai spus ca, in lipsa acordului cu FMI, creste riscul ca oficialii europeni sa propuna introducerea clauzei de salvgardare, care ar amana momentul integrarii Romaniei cu un an. Acelasi lucru a fost sustinut si de Mihai Tanasescu, fost ministru de Finante, care a mai adaugat ca se asteapta ca agentiile de rating sa declaseze Romania.

DEFICITE

"FMI incepe cu ultima noastra prioritate, balanta externa. Trebuie vazut in ce masura intereseaza Romania acest aspect, in conditiile in care deficitul de cont curent este acoperit de investitii straine directe.

In plus, majorarea TVA ne-ar scoate din obiectivul de inflatie si ar crea o reactie in lant, in sensul ca ar trage dobanzile in sus; asta ar conduce la o sistare a liberalizarii contului de capital, care ne-ar impinge in conflict cu Uniunea Europeana" - Mugur Isarescu guvernatorul BNR

SCAD DOBANZILE LA CREDITE

Banii multi care vor sufoca Romania vor impinge bancile sa reduca dobanzile la credite, spune Mugur Isarescu, guvernatorul BNR. "In aceasta vara, cred ca vom asista la scaderea dobanzilor la creditele in lei, care va ajunge la 10-12%", declara Isarescu. El este convins ca bancherii isi vor imprumuta clientii peste cativa ani cu doar 4%.

"Bancile nu vor avea de ales. Vor avea mari dificultati cu lichiditatile pe care nu vor avea unde sa le plaseze, fiindca noi la BNR nu mai suntem dispusi sa le luam."

Bancherii nu par insa convinsi ca vor scadea dobanzile atat de mult. "Marja diferentei dintre dobanzile pasive si active va fi de 8-10%. Deci, in conditiile in care la depozite vom oferi o dobanda de 8-10%, cred ca vom putea sa dam credite in lei cu dobanzi de 16-18%", a spus Radu Gratian Ghetea, presedintele Asociatiei Romane a Bancilor.

El a explicat insa ca dobanzile vor varia foarte mult si de tipul creditului, spunand ca, la creditele imobiliare, dobanzile vor cobori totusi mai mult, poate chiar la 12%. (Daniela Ivan)

Fondul accepta un deficit de 0,7%

Fondul Monetar International ar fi transmis luni seara Guvernului roman ca accepta de principiu deficitul bugetar de 0,7% cerut de partea romana, sustin surse guvernamentale.

Oficialii de la Washington cer insa dovezi certe pentru consolidarea veniturilor, insistand pentru majorarea TVA. Fondul nu a mai lansat luni seara si cota la care ar trebui sa se ridice Taxa pe Valoarea Adaugata, dupa ce scazuse solicitarea de la 25% la 23%, si ulterior 21%.

POZITIE. Guvernantii romani sunt decisi sa nu accepte in continuare majorarea de TVA, sustin sursele amintite. Mai mult decat atat, la presiunea presedintelui Traian Basescu, Executivul Tariceanu ar fi decis sa joace tare, cerand acum acordul pentru un deficit de 1%.

Ei spun ca nu este nevoie de cresterea TVA pentru consolidarea veniturilor, intrucat efectele cotei unice depasesc asteptarile Guvernului.

INCASARI. "Le-am demonstrat cu exercitiul pe primele doua luni ca stam bine. Acum, pe primele sapte zile ale lui martie, veniturile sunt cu 40% mai multe decat am preconizat noi. In aceste conditii, nu are rost sa ne grabim cu incheierea acordului si acceptarea unui deficit bugetar nefavorabil noua, si mai ales nu putem fi de acord cu majorarea TVA, care genereaza inflatie.

Amanarea acordului nu pericliteaza semnarea tratatului cu UE. Sa inchidem si luna martie si sa vedem ce se intampla", ne-au declarat surse guvernamentale.

Optimismul noilor guvernanti merge pana intr-acolo, incat sa estimeze ca, daca efectele generate de cota unica vor evolua in ritmul primelor zile din martie, deficitul bugetar ar putea sa scada intr-un mod spectaculos la 0,2%. (Oana Stancu)

AFACERISTII PROTESTEAZA

Oamenii de afaceri sunt nemultumiti de prea multele schimbari la care sunt supusi. "Credeti ca era necesar sa faceti denominarea in 2005, un an in care se liberalizeaza contul de capital, in care s-a introdus cota unica, s-a apreciat moneda nationala etc.?", l-a intrebat Maria Grapini, seful patronatului din industria textila, pe guvernatorul Isarescu.

Ea a adaugat ca firmele din industria textila sunt in pragul falimentului din cauza acestor schimbari care vin ca un tavalug peste ele si care nici macar nu sunt anuntate din timp. Isarescu a raspuns ca era mult mai bine ca denominarea sa se faca in 2003, insa atunci nu a fost posibil, iar acum suntem pe ultima suta de metri.

"De ce bancile nu se misca mai repede si nu acorda credite cu dobanda mai mica pentru ca firmele sa se poata retehnologiza?", a mai intrebat Grapini. "Sa nu va asteptati vreodata ca noi, bancile, sa venim cu solutii in favoarea voastra. Si noi, la randul nostru, facem afaceri", a conchis Ghetea. (Daniela Ivan)

Liberalizarea – bani multi si ieftini

Liberalizarea contului de capital va aduce bani multi si ieftini in Romania. Apar multe oportunitati, dar si riscuri. Banca Nationala a prevazut cai de a contracara riscurile. In plus, "clauza de salvgardare" va asigura echilibrul in cazuri extreme.

RISCURI. "Soc" a fost cuvantul-cheie utilizat de Mugur Isarescu, guvernatorul Bancii Nationale a Romaniei, in lectia de macroeconomie tinuta ieri la seminarul "Liberalizarea contului de capital". "Odata liberalizat contul de capital, Romania se va schimba extrem de mult", apreciaza Isarescu. "Reducerea costului finantarii pentru Romania va fi chiar un soc.

Intr-o perioada scurta, vom avea capitaluri ieftine." Nu insa in orice conditii. "Nu trebuie sa cream o iluzie ca accesul la capital se va face oricum", a tinut sa precizeze Isarescu. Printre beneficiile aduse de liberalizare se afla si faptul ca vor creste importurile de tehnologie moderna, care vor duce la castiguri de productivitate a muncii.

Valuta multa venita din strainatate aduce si riscuri. Se va inregistrea aprecierea monedei nationale, fapt ce va avea impact asupra deficitului contului curent. Un alt factor care poate avea efecte negative este majorarea excesiva a volumului creditului, dupa cum apreciaza Isarescu. Intrarile de capital vor fi si sub forma a numeroase investitii de portofoliu.

Acestea expun economia la intrari si iesiri bruste de capital, plecand spre locuri mai sigure sau mai profitabile. Schimbarea rapida a sensului banilor va duce la modificari bruste de curs, in sus sau in jos. "Liberalizarea contului de capital va supune economia Romaniei la un test care va invalida sau va valida statutul de economie de piata functionala pe care Romania il are in acest moment.

Daca va fi adoptata conform calendarului anuntat, Romania se va confrunta in urmatoarea perioada de timp, anul 2005, cel putin cu posibilitatea intrarilor masive de capital, provenite din partea investitorilor de portofoliu", considera Paul Prodan, director general adjunct al ING Bank Romania.

AS IN MANECA BNR. Pe langa masurile care vizeaza contracararea riscurilor, Banca Nationala s-a gandit sa mai pastreze un as in maneca impotriva variatiilor mari ale cursului de schimb: clauza de salvgardare a cursului de schimb. "Masurile sunt, mai degraba, un descurajant, decat niste actiuni efective.

Este vorba de o pozitionare a bancii centrale, iar conditiile de aplicare se refera la miscari ample de capital", a precizat guvernatorul BNR.

In urma consultarilor tehnice cu reprezentantii Comisiei Europene, care au avut loc la Bruxelles, la 10 martie, Consiliul de Administratie al Bancii Nationale a definit continutul masurilor de salvgardare ce pot fi impuse in cadrul procesului de finalizare a liberalizarii progresive a tranzactiilor de capital, acestea urmand a fi transpuse in reglementari ale BNR.

Masurile de salvgardare ar putea fi activate in situatia aparitiei unor fluxuri excesive de capital pe termen scurt, daca magnitudinea lor ar genera dezechilibre ale balantei de plati sau ar conduce la perturbari severe ale politicii monetare si de curs, reflectate in special in variatii substantiale ale lichiditatii interne.

ATRACTIE

"Contul de capital s-a liberalizat cam in proportie de 85%-90%. Ceea ce a mai ramas de liberalizat poate sa aduca insa un volum de capitaluri mult mai mare decat tot ce a intrat in Romania pana in prezent"

FINANTARE

"Odata liberalizat contul de capital, Romania se va schimba extrem de mult. Reducerea costului finantarii pentru Romania va fi chiar un soc. Intr-o perioada scurta, vom avea capitaluri ieftine" - Mugur Isarescu, guvernatorul BNR

TESTE

"Liberalizarea contului de capital va supune economia Romaniei la un test care va invalida sau va valida statutul de economie de piata functionala pe care Romania il are in acest moment. Romania se va confrunta cu posibilitatea intrarilor masive de capital" - Paul Prodan, director general adjunct al ING Bank Romania

ETAPE

Urmatoarea etapa a liberalizarii vizeaza depozitele nerezidentilor in lei. Pe romaneste, inseamna ca strainii vor putea sa-si faca depozite in lei si sa beneficieze de dobanzi mari, pe care in tarile lor nu le au. Aceasta etapa trebuie finalizata in primul semestru al acestui an.

Pe lista, cu termene-limita pana la data aderarii, sunt: operatiunile nerezidentilor cu titluri de stat, operatiunile nerezidentilor pe piata monetara, si operatiunile rezidentilor in conturi deschise in strainatate.

"Din punct de vedere al multitudinii de articole care exista in contul de capital, s-a liberalizat cam in proportie de 85%-90%. Ceea ce a mai ramas de liberalizat poate sa aduca insa un volum de capitaluri mult mai mare decat tot ce a intrat in Romania pana in prezent", apreciaza Mugur Isarescu.

(Adrian Mihai)