Plenul Parlamentului va da ochii in anul 2005, cu rapoartele de activitate ale SRI pe 2002 si 2003. Discutate tirziu, dar si depuse cu intirziere, acestea devin aproape inutile, intrucit Parlamentul nu mai are cum sa ia masuri cu privire la problemele sesizate.
Imaginea proasta a Romaniei nu se datora coruptiei, ci unor „entitati" rauvoitoare. Raportul SRI pe 2003 pomeneste despre aceste „entitati straine" implicate in demersuri menite sa strice imaginea Romaniei „prin prezentarea exacerbata a situatiei copiilor institutionalizati, a coruptiei si birocratizarii", utilizate ca argumente impotriva admiterii Romaniei in UE.
Venind din partea SRI-ului condus de Timofte, aceasta fraza aminteste de reactiile lui Adrian Nastase, care, ca premier al Romaniei, acuza presa ca, avind actionari straini, reflecta tendentios exact aspectele de mai sus. SRI se temea totodata ca anumite state vor declansa campanii propagandistice menite sa afecteze procesul de integrare europeana.
Raportul SRI vorbeste despre o serie de ingerinte din partea unor state vecine pentru obstructionarea integrarii Romaniei in structurile euro-atlantice.
Facturile marite si detectivii particulari - pericole nationale
Alte pericole semnalate in rapoarte ajung mai ales in zona ridicolului. Rapoartele mentioneaza pericolul regionalizarii si eventuale miscari ale unor grupari minoritare nemultumite. Dovada ca pentru SRI problema era insa serioasa, in 2004 ziaristul maghiar Bayer Zsolt a fost oprit la granita si impiedicat sa se intilneasca cu comunitatea maghiara din Romania.
In afara de radicalii maghiari, un alt pericol il reprezentau, in 2002 cel putin, detectivii particulari, cu care SRI declansase in acea perioada un adevarat razboi. In 2002, Serviciul se mai temea ca scumpirea utilitatilor si amplificarea discrepantelor sociale ar putea genera miscari de strada, temere potolita insa in 2003.
Economia, factor de risc
Ambele rapoarte releva riscuri sporite in domeniul economic. In 2002, SRI atentiona ca fragila crestere economica era perturbata de faptul ca modernizarea sectoarelor strategice in economie era neuniforma.
De exemplu, mentioneaza raportul pe 2002, grupari straine au obtinut date nedestinate publicitatii, referitoare la caracteristicile unor societati incluse in procesul de privatizare, in scopul de a impune, in cadrul negocierilor, conditii defavorabile partii romane.
Raportul pe 2003 mai pomeneste despre cercuri de afaceri romane si straine interesate sa preia controlul asupra resurselor de combustibili. Inca din 2002, SRI atentiona ca reesalonarile afecteaza constituirea bugetului de stat. SRI a mai informat ca anumite evolutii de pe piata asigurarilor pot afecta ritmul de dezvoltare a acestui sector si chiar produsul intern brut.
Atit in 2002, cit si in 2003, SRI atentiona asupra riscului declansarii unei crize in sistemul sanitar, ca urmare a subfinantarii si a slabei dotari a spitalelor.
Grad de utilizare: 1%
Putine dintre atentionarile SRI par sa fi fost folosite. Conform unei statistici efectuate de Comisia SRI, in 2003, SRI a transmis factorilor de decizie 11.950 de informari. Cea mai mare parte dintre acestea - 75% - au fost transmise Executivului, dat fiind ca o mare parte dintre masuri, in special cele legate de problemele economice, priveau direct activitatea acestuia.
Totusi, au fost intreprinse numai 135 de masuri preventive, ceea ce indica un grad de utilizare a informatiei de sub 1%. De altfel, faptul ca institutiile statului nu dau curs avertismentelor serviciilor secrete este o nemultumire mai veche atit a SRI, cit si a SIE. Numai ca aceasta nu apare explicit formulata in rapoarte, desi acestea au si un capitol privind colaborarea institutionala.
Totodata, aceste nemultumiri nici nu au fost aduse pina acum in atentia institutiei abilitate, CSAT, intr-un mod care sa genereze reactii, desi sefii celor doua servicii sint membri ai Consiliului.
