Transformarea terminologiei de „sat" in „comuna" si, ulterior, in „oras", s-a facut fara prea multa bataie de cap, chiar daca legal aceste schimbari presupun investitii serioase.

S-a ajuns la situatia in care localitati fara canalizare, fara alimentare cu apa si gaze, cu drumuri pietruite au fost avansate la gradul de oras. O serie de prefecturi inregistreaza acum solicitari de revenire la statutul initial.

In ultimii doi ani, Romania a nascut comune si orase cu forcepsul. Astazi, noii oraseni si-au dat seama ca s-au pacalit. Victime ale entuziasmului nefondat al primarilor si ale unei politici propagandiste, ei cer sa fie din nou tarani.

Zilele acestea, membrii Comisiei pentru administratie publica si organizarea teritoriului, din cadrul Senatului, incep discutiile pentru modificarea legii privind amenajarea teritoriului.

Senatorul PNL Tiberiu Prodan, membru al comisiei amintite, spune ca se urmareste elaborarea unui pachet de legi, finalizat pina la sfirsitul acestei sesiuni, care sa stabileasca foarte clar conditiile in care un sat sau o comuna poate primi o denumire superioara. In plus, se au in vedere modalitati de urmarire a respectarii acestor norme prin verificari facute la fata locului.

„Ceea ce urmarim este ca, mai intii, sa aducem comunele la stadiul de aspect urban si abia apoi sa aprobam transformarea denumirii", precizeaza Prodan. Reglementarile de acest fel sint necesare in urma afluxului de sate si comune care au primit in ultimii doi ani titulaturi superioare fara respectarea conditiilor necesare.

Bataie de joc

Daca imbunatatirea conditiilor de viata de la sat presupune investitii serioase, transformarea terminologiei de „sat" in „comuna" si, ulterior, in „oras", s-a facut fara prea multa bataie de cap. S-a ajuns astfel la situatia in care o serie de localitati cu drumuri pietruite si lipsite de canalizare si alimentare cu apa sau gaze au fost avansate la gradul de oras.

In 2003 si 2004, in Romania au aparut 221 de comune si 40 de orase (in perioada 1996-2002, aparind doar 42 de comune si 9 orase). Astazi, s-a ajuns la situatia hilara in care o serie de prefecturi din tara inregistreaza solicitari din partea cetatenilor noilor orase de revenire la statutul de comuna.

Oamenii si-au dat seama ca noua titulatura ii arde la buzunare: au crescut taxele si impozitele pentru ca statutul de oras presupune cheltuieli suplimentare, iar mult-rivnitele fonduri nerambursabile alocate pentru dezvoltarea satelor nu le-au mai putut fi alocate.

Cozmincaburg

Suceava e judetul care ilustreaza cel mai bine situatia. Opt comune au devenit orase in 2003. „Este vorba de asa-numitele „orase ale lui Cozminca", ai caror locuitori solicita acum prefecturii revenirea la statutul de comuna", spune prefectul de Suceava, Orest Onofrei.

Intoarcerea la denumirea initiala se poate face demonstrind ca localitatile nu au dotarile care sa justifice titulatura de oras sau ca referendumul a fost fraudat. Ceea ce nu va fi foarte greu, spune prefectul, dat fiind faptul ca in unele sate peste 60% dintre voturi au fost obtinute cu urna mobila, iar in altele au votat si persoanele plecate la munca in strainatate.

Entuziasm electoral

Afluxul de sate si comune ridicate in rang in ultimii doi ani a fost catalogat de opozitia de atunci ca manevra electorala. Puterea era acuzata ca sporeste numarul primarilor pentru a creste voturile din partea populatiei rurale, ale carei tendinte de vot erau indreptate spre PSD.

Fostul ministru al Administratiei, Octav Cozminca, explica atunci acest demers prin normele impuse de Uniunea Europeana.

„Daca privim aceste demersuri ca pe o politica la nivel national pentru reducerea procentului taranimii, le putem numi modalitati perfide de a camufla situatia in fata Uniunii Europene", e de parere Gábor Kolumbán, expert in dezvoltare comunitara si lector la Universitatea Sapientia din Miercurea-Ciuc.

In perioada urmatoare, o parte dintre comunele proaspat urbanizate isi vor schimba, din nou, placutele de la intrarea in localitate. Doar ca, de data aceasta, titulatura lor va scadea in grad. O pierdere de imagine pentru un cistig financiar.

Cum sa te faci orasean

Inaintea trecerii la o titulatura superioara, se organizeaza un referendum la nivel local, sub supravegherea prefecturii. Ulterior, consiliul local trimite solicitarea la Parlament. „Exista primari care intii se straduiesc sa obtina dotarile necesare, iar apoi solicita schimbarea titulaturii, altii se grabesc si fac invers", spune Camelia Pojan, consilier in cadrul Consiliului Judetean Mures.

Legea prevede dotarile necesare schimbarii titulaturii, insa autoritatile nu verifica respectarea lor. „Se merge pe declaratia primarilor si, in felul acesta, multi au ajuns sa se pacaleasca", precizeaza consilierul.

Legislatie

Legea nr. 351 din 6 iulie 2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului national prevede, printre altele, urmatoarele conditii necesare pentru infiintarea unui oras:

populatia minima - 5.000 de locuitori, 75% dintre locuitori sa munceasca in domenii neagricole, 70% dintre locuinte sa fie dotate cu instalatii de alimentare cu apa, 55% dintre case sa aiba baie si WC in locuinta, 50% dintre strazi sa aiba canalizare.

Orasul trebuie sa aiba primarie, judecatorie, Parchet, tribunal, notariat, CEC, politie, jandarmerie, sedii pentru diferite asociatii, sali de spectacol, biblioteci publice, muzee etc.