Acum cinci ani, liderii europeni au lansat la Lisabona o agenda ambitioasa de reforme economic menite sa transforme Uniunea Europeana in cea mai competitiva economie din lume pana in 2010.
La jumatatea drumului, si cu zece membri in plus, Uniunea recunoaste ca s-a cam impotmolit si Statele Unite inregistreaza o crestere economica de doua ori mai mare.
Desi liderii europeni nici nu mai mentioneaza orizontul 2010, ei recunosc ca e nevoie de actiuni urgente pentru a relansa agenda de la Lisabona.
Fiecare stat va face un plan national de reforme pe cate trei ani, concentrat asupra cresterii economice si crearii de noi locuri de munca.
Directiva de liberalizare a serviciilor
Se estimeaza ca 600.000 de locuri de munca ar putea fi create prin liberalizarea completa a sectorului serviciilor, unde lucreaza deja 70 la suta din forta de munca europeana.
Exista insa un hatis de reguli nationale. De exemplu in Germania, brutarii polonezi nu se pot instala lesnicios datorita unei reguli potrivit careia e suficienta o brutarie pentru 10.000 de locuitori, iar informaticienii britanici trebuie sa completeze mai intai formalitati indelungate de inscriere in asociatia locala a breslei.
De aici, propunerea pentru o directiva de liberalizare a serviciilor, care ar permite companiilor europene prestatoare de servicii sa se stabileasca oriunde in Uniune cu formalitati minime, respectand legislatia din tara lor de origine.
Dar Franta, sustinuta de Germania, Belgia, Suedia si altele, sustin ca directiva ar aduce Europa la cel mai mic numitor comun, subminand nivelul salarial si protectia sociala din occident.
Ei au reusit sa-si convinga colegii ca directiva trebuie reformulata, mai ales ca ea ameninta sa duca la esecul referendumului francez privind Constitutia europeana de la sfarsitul lunii mai.
Presedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, a subliniat insa ca directiva nu va fi retrasa, ci doar amendata.
"Vrem sa deschidem piata serviciilor, dar vrem s-o facem in mod echilibrat, evitand orice reducere a drepturilor muncitorilor."
"Aceasta a fost pozitia noastra de la inceput, si nu ne-am schimbat-o din cauza unei singure tari", a spus domnul Barroso.
El a respins ideea unei confruntari intre vechile si noile membre privind directiva serviciilor.
Premierul maghiar Ferenc Gyurcsany a confirmat ca intelege temerile occidentalilor privind competitia din rasarit pentru ca, a spus el, "si noi vom intampina probleme asemanatoare dupa aderarea Romaniei si Bulgariei."
Romania este optimista
Intre timp, premierul roman Calin Popescu Tariceanu priveste de la distanta dar cu interes dezbaterile liderilor europeni.
El mi-a spus chiar ca pozitia Romaniei in negocierile cu FMI ar putea fi usurata de hotararea summitului de a relaxa regulile stricte privind deficitul bugetar care stau la baza monedei unice.
Daca Romania isi va putea permite un deficit bugetar mai ridicat, atunci s-ar putea imprumuta mai mult in conditii avantajoase si de la Banca Europeana de Investitii.
Presedintele Bancii Europene de Investitii, Philippe Maystadt, s-a declarat deschis catre orice proiect viabil.
"Vom continua sa sprijinim proiectele bune din Romania", a promis domnul Maystadt, "si speram sa revenim la nivelul normal de credite dupa declinul inregistrat anul trecut din mai multe motive."
Motivul principal a fost controversa privind proiectul gigant oferit de guvernul Nastase fara licitatie firmei americane Bechtel.
Domnul Maystadt a repetat ca Banca Europeana de Investitii nu va finanta asemenea proiecte care contravin regulilor comunitare, dar a anuntat crearea unui grup de lucru pentru a identifica cat mai curand prioritatile care pot fi finantate.
Printre acestea, autrostrada spre frontiera ungara inscrisa initial in planurile de infrastructura europene, careia guvernul precedent i-a preferat contractul cu Bechtel.
Alte proiecte in discutie sunt reteaua de drumuri din Bucuresti si statia de epurare Glina, dar lista de prioritati si nivelul creditelor pe urmatorii 4 ani urmeaza sa fie finalizate.
Domnul Maystadt a spus ca nu exista limite sau cote nationale, totul depinde de calitatea proiectelor. Deci, din nou, mingea e in terenul Romaniei.
