Piata de retail financiar-bancar urmeaza sa-si desemneze castigatorii si perdantii in urmatorii doi sau trei ani, sustin analistii. Institutiile de credit sau leasing mici fie vor trece pe segmente de nisa, fie vor fi inghitite de „pestii mai mari“, iar viitorul pietei de retail va apartine marilor retele.
„Pe piata sunt 29 de jucatori in plus (din numarul total de 39 de banci). Concurenta va creste in viitor, iar pana la urma va fi vorba de supravietuirea celui mai puternic“.
Pe de alta parte, „multe institutii de credit care si-au manifestat interesul pentru privatizarea BCR“, precum si perdantii din cursa pentru CEC vor dori sa intre pe piata, intr-un fel sau altul, crede Petru Rares, presedintele Institutului Bancar Roman.
De exemplu, banca franco-belgiana Dexia, o banca generalista care pune accent pe finantarea proiectelor de infrastructura municipale, a demarat deja operatiunile in Romania, desi a pierdut lupta pentru BCR si face parte din petitorii CEC.
GE Money sau Provident, finantatori nebancari prezenti deja pe piata central si est-europeana cu un succes remarcabil, au intrat deja pe piata romaneasca.
Totodata, aparitia retelelor de distributie alternative (sucursale bancare), a francizelor sau a brokerilor de credite mobili, a unor adevarate „magazine de credite“ (cu sedii proprii, dar si pe Internet) precum Ymax Premier, Creditlink sau Credit Store, reprezinta doar inceputul unei tendinte de specializare a pietei de retail si de diversificare a distributiei de produse bancare sau
de leasing in teritoriu. „Credem ca piata romaneasca va urma modelele altor piete din Europa Centrala si de Est integrate recent in Uniune, unul dintre aceste exemple fiind Polonia. In prezent, la Banca Centrala a Poloniei exista 44 de cereri de licenta din partea unor holdinguri financiare si bancare“, sustine Hendrik Bremer, director al Roland Berger, Viena.
Piata Poloniei a fost data ca exemplu intrucat se aseamana cel mai mult cu aceea a Romaniei din punctul de vedere al ritmului de crestere, actualmente superior celor din Ungaria sau Cehia. „Va urma o tendinta de extindere a retelelor alternative de distributie, precum si reducerea costurilor pe fiecare sucursala.
Viteza de adaptare a unor produse este mult mai mare in Romania decat in alte tari, intrucat piata nu s-a putut diversifica decat intr-o mai mica masura pana acum“, spune directorul pentru Romania al Roland Berger, Codrut Pascu.
„Daca piata a permis tuturor bancilor sa ofere produse generale de retail, acest lucru nu va mai fi mult timp posibil, concurenta impingand bancile mici spre specializare“, sustine Pascu.
Bancile si institutiile de finantare nebancara (IFN) vor dispune insa de o perioada de optiune („window of opportunity“) mult mai mica decat cei 5-6 ani pe care i-au avut la dispozitie celelalte tari nou-integrate.
Noi reguli pe piata
Factorii ce vor face diferenta dintre banci si vor determina avantajul competitiv vor fi administrarea riscului si a costurilor, considera presedintele Raiffeisen Bank, Steven van Groningen.
Masurile drastice impuse de BNR bancilor comerciale vor fi resimtite in curand si de catre IFN-uri (in principal constituite din piata de leasing si a companiilor de credit de consum), care se vor vedea nevoite sa constituie provizioane de risc si sa faca fata unor costuri suplimentare prin participarea la fonduri de garantare.
Creditul „doar cu buletinul“ va disparea intrucat, odata cu inasprirea conditiilor de expunere la risc, IFN-urile vor fi nevoite sa evalueze drastic fiecare nou client dupa un nou model (credit scoring).
Guvernatorul Mugur Isarescu ne-a declarat ca masurile ce vor fi impuse sectorului de retail al IFN vor fi drastice. Creditul de consum trebuie stavilit pentru a diminua importurile, deficitul de cont curent si, indirect, inflatia - adica indicele preturilor.
Totusi, oficialii BNR sustin ca piata nu trebuie „speriata“ si ca nu s-au primit inca toate datele necesare de la firme pentru a fi constituit un set de reguli.
Prognoza BNR privind limitarea vitezei de crestere a creditului neguvernamental in 2006 la 30% trebuie privita prin prisma obiectivelor de reducere a inflatiei, care impun continuarea unei politici monetare restrictive, sustine prim-vice-guvernatorul BNR, Florin Georgescu.
Daca bancile au gasit insa modalitati de a se eschiva de la masurile BNR, prin externalizarea portofoliilor de credit in valuta, in principal pentru corporatii, dar si pentru retail, este greu de crezut ca parte din IFN-uri, in speta cele mai puternice, nu vor gasi portite de evitare.
Castigatorii - bancile mari
In plus, masurile Basel II vor impune o si mai stransa coordonare a riscurilor aferente creditarii si o crestere a provizioanelor - in consecinta, a costului.
Pe de alta parte, concurenta a impins deja in jos marjele de dobanda (diferentele dintre dobanzile la credite si cele la economisire) si profitul bancilor pana aproape de cele europene, lupta pentru clienti de retail devenind sufocanta pentru bancile mici.
„Populatia se va indrepta catre bancile care ofera in primul rand cele mai ieftine produse, apoi se va tine cont de diversitatea portofoliului de produse si de rapiditatea cu care acestea sunt oferite“, sustine van Groningen.
