Tari vecine si aflate traditional in relatii bune, Romania si Serbia incearca acum sa-si dezvolte legaturile politice si economice.

Aflat marti la Bucuresti, presedintele sirb Boris Tadic a aflat de la omologul sau roman ca Bucurestiul sustine in continuare Belgradul in ce priveste neacordarea independentei provinciei Kosovo dar ii cere totodata respectarea drepturilor minoritatii romanesti din Timoc.

Controversatul punct de vedere romanesc privind Kosovo

La circa o luna de la o prima intalnire desfasurata la Belgrad, Traian Basescu a reafirmat si azi punctul de vedere conform caruia Romania isi mentine cu fermitate principiile traditionale de politica externa, si anume nemodificarea frontierelor unui stat suveran.

Basescu crede in continuare ca negocierile privind viitorul statut al Kosovo, reluate la inceputul acestei saptamini la Viena, nu trebuie sa se incheie prin acordarea independentei provinciei aflata in acest moment sub administrare ONU, chiar daca juridic ea se afla inca in componenta Serbiei.

Totodata, seful statului roman a mai aratat ca un element esential il reprezinta continuarea dialogului intre Belgrad si Pristina, acesta trebuind sa aiba in vedere, in opinia sa, respectarea principiilor de drept international cu privire la suveranitatea statelor si, in egala masura, a principiilor referitoare la drepturile minoritatilor.

Seful statului romana a declarat, de asemenea, ca acest principiu poate fi aplicat, in mod egal, atat pentru Kosovo, cat si pentru Transnistria.

La randul sau, presedintele Tadic si-a exprimat aprecierea fata de atitudinea principiala a Romaniei in aceasta problema. Seful statului sarb a afirmat ca tara sa se opune independentei provinciei Kosovo, sustinand insa necesitatea unui grad superior de autonomie, mai ales in ceea ce priveste colaborarea provinciei cu institutiile financiare internationale.

In acelasi timp, Serbia nu este de acord cu infiintarea unui armate kosovare si cu aderarea provinciei la Organizatia Natiunilor Unite. Serbia sustine in egala masura drepturile cetatenilor albanezi si integritatea teritoriala a statului sarb, precum si drepturile cetatenilor sarbi din Kosovo, a afirmat presedintele Tadic.

Desi aparent de admirat in ce priveste consecventa, punctul de vedere al presedintelui Basescu - de sustinere a integritatii teritoriale a Serbiei fie si printr-o suveranitate formala asupra Kosovo - nu are insa legatura cu realitatea.

Chiar daca nu va fi o solutie justa, independenta provinciei Kosovo, fie si fara o recunoastere internationala imediata, tinde sa fie acceptata tot mai mult la nivel international ca o solutie pentru regasirea, atit a provinciei locuite majoritar de albanezi cit si a Serbiei insasi, intr-o Europa largita. Iar in UE nu intra decit statele recunoscute international.

Referitor la impunerea unei solutii in Kosovo daca nu se va ajunge la o atitudine comuna, presedintele Basescu a declarat: „In primul rand noi plecam de la premisa ca nu poate fi impusa o solutie in Kosovo.

As vrea sa privim la realitatea din Kosovo si o spun ca un sef de stat care are trupe in Kosovo cu misiunea principala protejarea minoritatii sarbe - nicio solutie nu poate fi impusa in Kosovo in afara unei intelegeri intre Belgrad si Pristina”.

In acest sens, presedintele Basescu a oferit ca argument faptul ca solutia actuala, care nu este o solutie oficiala, se mentine cu trupe straine pe teritoriul Kosovo, iar o eventuala solutie impusa din afara vointei rezultata din negocierea celor doua parti va putea fi mentinuta tot cu trupe.

„Va propun un exercitiu simplu, pe care nu il doresc. Sa ne imaginam ca maine se declara independenta Kosovo. Va asigur ca intr-o astfel de eventualitate nefericita, comunitatea internationala ar trebui sa aiba de doua ori mai multe trupe ca sa mentina acest regim”, a subliniat seful statului roman, fara a explica insa de ce s-ar intimpla acest lucru.

Dimpotriva, obtinerea independentei Kosovo ar trebui sa duca din partea etnicilor albanezi la o detensionare a relatiilor cu minoritatea sirba.

In incheiere, presedintele Basescu a adaugat ca solutia Kosovo trebuie sa fie una rationala, care sa nu creeze un precedent de abatere de la normele internationale de drept.

Despre minoritati si relatii economice

Situatia minoritatii romane si a celei vlahe din Serbia ramine in continuare o preocupare pentru regimul de la Bucuresti.

In cadrul discutiilor de marti, presedintele Traian Basescu a reafirmat necesitatea simetriei in ceea ce priveste recunoasterea Bisericii Ortodoxe Romane in Serbia, avand in vedere ca Romania recunoaste deja Biserica Ortodoxa Sarba drept a doua Biserica ortodoxa din tara noastra.

Presedintele Tadic a sustinut, de asemenea, principiul reciprocitatii in ceea ce priveste tratamentul aplicat minoritatii romane din Serbia: “Doresc sa va spun ca prin toate mijloacele si institutiile statului voi apara drepturile minoritatii romane din Serbia. O atitudine similara are si presedintele Basescu fata de minoritatea sarba din Romania.

Aceasta nu este doar o chestiune care se refera la drepturile omului si la standardele internationale, ci este o chestiune legata de relatiile bilaterale dintre cele doua tari”

Numai ca declaratiile presedintelui sirb ramin formale atita timp in numeroase scoli din nord-estul Serbiei etnicii romani nu au posibilitatea sa studieze in limba materna, desi legea o permite.

In plus, desi in aprilie curent Traian Basescu a solicitat statului sarb sa recunoasca o episcopie ortodoxa romana in Serbia, care sa serveasca romanii si valahii timoceni, acest lucru nu a fost specificat si in Legea cultelor, adoptata la scurt timp. Legea recunoaste mai multe culte si biserici insa nu si cultul roman ortodox.

In schimb, Romania recunoaste Episcopia Ortodoxa Sarba de la Timisoara.

Alte subiecte abordate in cadrul convorbirilor la nivel inalt desfasurate marti la Bucuresti s-au referit la intentia partii romane de a deschide un consulat la Zajacer si la nevoia finalizarii acordului bilateral cu privire la acordarea vizelor pentru cetatenii romani si sarbi, avand drept obiectiv facilitarea circulatiei populatiei romane si sarbe in Serbia, respectiv in Romania.

Daca chestiunea minoritatilor ramine inca una spinoasa, Romania si Serbia isi pun insa mari sperante in ce priveste imbunatatirea relatiilor economice. Iar la acest capitol proiectele sunt numeroase: construirea unui gazoduct Arad-Mosorin, a oleoductului Constanta-Pancevo-Trieste.

In plus, Serbia este foarte interesata de folosirea pentru transporturi a portului Constanta, fiind pregatita sa creasca volumul investitiilor in largirea capacitatii acestui port si a Coridorului VII de pe Dunare.