Cei care au colaborat cu Securitatea sau au fost implicati in scandaluri de coruptie pot sta linistiti. Au acces la scaunul de europarlamentar.
Si aceasta, deoarece Comisia de Afaceri a Parlamentului European a respins amendamentul din raportul lui Pierre Moscovici prin care se cerea partidelor politice din Romania sa nu trimita in Parlamentul European persoane care fie au avut de-a face cu Securitatea, fie sunt suspectate de coruptie.
Sa fie vorba la mijloc de incredere in discernamantul romanilor dupa gafa facuta cu nominalizarea lui Varujan Vosganian la functia de comisar european, nominalizare care a ajuns la Bruxelles impreuna cu zvonurile despre colaborarea cu Securitatea, dar si despre afaceri dubioase cu personaje si mai dubioase? Sa fie incredere in capacitatea de selectie a romanilor? A politicienilor? A guvernului? A
societatii civile? Sa nu doreasca Parlamentul European sa se amestece in treburile noastre? Nicidecum. Adevaratele motive le-a explicat, pentru "Curentul", senatorul PNL, Adrian Cioroianu, care a fost prezent la dezbaterile raportului Moscovici.
Iar aceste motive sunt surprinzatoare deoarece parlamentarii europeni au invocat subiectivitatea cu care sunt tratate temele privind colaborarea cu Securitatea si actele de coruptie in mass-media romaneasca, fapt care a condus la o credibilitate foarte fragila a informatiilor venite din Romania.
Astfel, Comisia pentru Afaceri Externe a Parlamentului European a hotarat ca este inutil sa mai faca apel la societatea civila si la politicienii din Romania pentru a nu trimite in functii oficiale persoane care au avut probleme cu coruptia sau legaturi cu Securitatea.
"S-a considerat ca aceste precizari nu au relevanta pentru ca nu este certificata pe deplin credibilitatea surselor", a explicat Adrian Cioroianu. Cert este ca respingerea acestui amendament i-a bulversat chiar si pe euroobservatorii Romaniei.
"Probabil ca parlamentarii europeni doresc sa dea o sansa si celor care au fost informatori sau colaboratori ai Securitatii, pentru ca daca ai colaborat cu Securitatea nu inseamna ca ai facut vreun rau intereselor nationale", ne-a explicat pe un ton doct un euroobservator "de marca" al Romaniei in Parlamentul European, democrata Monica Iacob Ridzi.
In acest moment, prestanta reprezentantilor Romaniei in Parlamentul European este o chestiune ce tine exclusiv de puterea partidelor politice din Romania de a interzice, fiecare in ograda sa, candidaturile celor care fie sunt suspectati de coruptie, fie sunt banuiti sau dovediti ca au colaborat cu Securitatea.
Parlamentul European a lasat practic la alegerea Romaniei daca vrea sa trimita in structurile europene persoane banuite de colaborarea cu Securitatea sau de coruptie. Decizia Parlamentului European (PE) a declansat insa o noua dezbatere in plan intern.
Adrian Cioroianu, euroobservator PNL: PE nu are incredere in Romania
"Eram acolo, la Bruxelles, cand s-a discutat amendamentul", a povestit senatorul PNL Adrian Cioroianu, euroobservator in Parlamentul European.
Liberalul a precizat ca principalele motive invocate pentru respingerea amendamentului, au fost cele privind subiectivitatea cu care sunt tratate unele subiecte in mass-media romaneasca, fapt ce a condus la o credibilitate foarte mica a informatiilor venite din Romania. "S-a considerat ca aceste precizari nu au relevanta, pentru ca nu este certificata pe deplin credibilitatea surselor.
Impresia creata este ca in tari precum a noastra, inca nu exista o mass-media pe care sa se poata conta. (...) La nivel de Parlament European, nu exista inca incredere in Romania si Bulgaria", ne-a declarat Cioroianu.
Euroobservatorul a precizat ca principala temere exprimata de parlamentarii europeni a fost posibilitatea sa apara oricand acuze care nu sunt dovedite, ci au legatura cu reglari de conturi intre politicieni.
Adrian Severin, euroobservator PSD: Exista incredere in cetatean
Fata de Romania, in Europa exista o incredere infinit mai mare in cetatean: "Aceasta excludere (a amendamentului -n.r) trebuie inteleasa in mentalitatea europeana, care este total diferita de cea romaneasca. Politicienii europeni nu considera ca legislativul trebuie sa restrictioneze drepturile civile ale unei persoane, fie ea fost colaborator sau acuzat de coruptie.
Aceasta apreciere apartine, in viziunea europeana, exclusiv electoratului. In Europa exista o incredere infinit mai mare in cetatean decat in Romania. In Europa, politicienii nu cred ca trebuie sa ingradeasca drepturile unei persoane, ci numai sa prezinte publicului o realitate, urmand ca electoratul sa decida de cine ii place si de cine nu", a comentat euroobservatorul Adrian Severin.
