Incap oare 15 ani de tranzitie in doua ore si jumatate de pelicula? Raspunsul e, cu siguranta, negativ, in cazul in care cineva si-ar propune asa ceva. Dar daca regizorul, in cazul de fata si scenarist, isi propune doar sa ofere publicului o fictiune savuroasa, pornind de la o stire senzationalista dintr-un ziar cu bulina rosie, are sanse maxime de reusita.
Cum o fi reusit Cristian Nemescu sa inglobeze intr-o poveste mica si al naibii de coerenta teme majore ale societatii romanesti postdecembriste numai Dumnezeu stie. Si, pentru ca era tare curios, l-a chemat de urgenta pe Cristi la El, sa-i povesteasca.
Iar Cristi s-a dus si ne-a lasat un film neterminat, atribut care a fost inglobat in titlu si care, involuntar sau nu, ne ofera chintesenta acestei povesti fara sfarsit. Nu stim cum ar fi aratat varianta finala, insa ar fi fost pacat ca din ratiuni economice sau de orice alta natura sa fie taiata vreo secventa sau vreo replica.
„California Dreamin’“ pleaca strict de la titlul unei stiri: un sef de gara din judetul Romania a avut tupeul incomensurabil sa tina in loc un tren NATO care transporta echipament militar, pazit de cativa soldati americani condusi de un ofiter.
De aici, firul epic al stirii reale este abandonat si suntem purtati pe valurile imaginatiei lui Nemescu, intr-o parabola care pentru spectatorul strain de Romania poate fi lejer incadrata in aceeasi categorie cu „Pisica alba, pisica neagra“ a lui Kusturica.
Dar noi, cei din linia intai a tranzitiei fara de sfarsit, recunoastem, cu amuzament, teme fundamentale ale societatii romanesti: asteptarea de jumatate de veac a americanilor, traditionala ospitalitate romaneasca, profitorii de dupa Revolutie, mitingurile spontane din anii ’90, pasiunea pentru telenovele (manelele au aparut ca fenomen mai tarziu), birocratia ucigatoare, discrepantele dintre sat si oras, iar lista poate continua.
Spre deosebire insa de alti confrati ai sai, care au abordat temele respective, Nemescu a gasit scurtatura catre sufletul spectatorului. Fara stridente, fara injuraturi in exces, fara poezie abstracta cinematografica. O partitura simpla, executata magistral de actori, cu mentiuni speciale pentru Ioan Sapdaru si Razvan Vasilescu.
Armand Assante adauga plusvaloare prin simplul fapt ca un american interpreteaza rolul ofiterului NATO, ceea ce, chiar daca nu este cazul unui recital actoricesc, asigura autenticitatea dialogurilor, asta ca sa nu mai vorbim de efectele pozitive la capitolul marketing.
„California Dreamin’“ ne ofera, poate pentru prima oara, dreptul sa visam la Oscarul californian. Iar daca va fi sa fie, in locul lui Cristian Nemescu vor urca pe scena de la Kodak Theatre sufletele milioanelor de romani.
California Dreamin’ (nesfarsit)
MediaPro Pictures, 2007
Scenariul si regia: Cristian Nemescu
Distributia: Armand Assante, Razvan Vasilescu, Ioan Sapdaru, Maria Dinulescu, Gabriel Spahiu, Catalina Mustata, Jamie Elman
Tragicomedie, 155 de minute
Premii: Laureat la sectiunea „Un certain regard“ a Festivalului de la Cannes 2007
Rating IMDB: 8,7/10
Rating SFin: 9,5/10
