Curtea Constitutionala a evitat sa explice ce se va intampla cu dosarul "Zambaccian" si a cerut Curtii Supreme sa analizeze situatia. Soarta dosarului „Zambaccian” si a inculpatului Adrian Nastase, fost premier al Romaniei, va fi decisa pe 7 septembrie, la Inalta Curte de Casatie si Justitie (ICCJ).
Abia atunci, in sala de judecata, se va stabili daca probele pe baza carora procurorii Directiei Nationale Anticoruptie (DNA) l-au pus sub acuzare pe fostul prim-ministru trebuie sau nu sa fie anulate, avand in vedere ca, acum trei saptamani, Curtea Constitutionala (CC) a decis ca ancheta din cazul „Zambaccian” a fost inceputa in baza unui articol de lege care contravine Constitutiei.
Decizia CC nu duce automat la anularea actelor de urmarire penala din dosarul „Zambaccian” si nici nu explica, in cuprinsul ei, care va fi soarta acestor acte.
Judecatorii Curtii Constitutionale s-au limitat doar sa precizeze ca „este necesara examinarea consecintelor” pe care decizia luata de ei le va avea asupra dosarului lui Adrian Nastase, lasand la latitudinea instantei supreme sa decida care sunt aceste „consecinte”.
Cum e Nastase pe cale sa scape
Potrivit Constitutiei, nicio ancheta nu poate fi declansata de procurori impotriva unui ministru decat dupa parcurgerea unei proceduri speciale, prevazuta in Legea raspunderii ministeriale.
Mai intai, cazul este analizat de o comisie speciala creata pe langa Administratia Prezidentiala. Ulterior, presedintele Romaniei cere sau nu o ancheta impotriva ministrului respectiv.
Pana acum doi ani, aceasta procedura speciala se aplica atat actualilor, cat si fostilor ministri, fara nicio distinctie. La inceputul lui 2005, guvernul si parlamentul au modificat legea in asa fel incat fostii ministri sa nu mai fie protejati de procedura speciala, ci sa fie tratati de justitie la fel ca toti ceilalti cetateni ai tarii.
Procurorii DNA au inceput urmarirea penala impotriva lui Adrian Nastase in ianuarie 2006, cand legea nu-i mai obliga sa obtina vreun aviz special.
Acum insa, la sesizarea lui Adrian Nastase, Curtea Constitutionala a decis ca procedura penala de drept comun i-ar lipsi pe fostii membri ai guvernului de „garantiile legale ale protectiei mandatului exercitat (...), protectie care subzista si dupa incetarea respectivului mandat”.
Prin urmare, ca sa inceapa urmarirea penala impotriva fostului prim-ministru Adrian Nastase, DNA ar fi avut nevoie de avizul special al presedintiei, chiar daca acest aviz nu era prevazut de lege la vremea respectiva, deci nu putea fi nici cerut de procurori, nici dat de presedinte.
