Dosarul „Frumusanu-Crainiceanu”, unul dintre cazurile „sensibile” de dupa Revolutie, este ingropat de justitie de 16 ani. Pe 25 septembrie 1991, in timpul mineriadei care a debarcat cabinetul Roman, muncitoa-rea Aurica Crainiceanu si studentul Andrei Frumusanu au fost ucisi in Piata Victoriei de un proiectil de semnalizare tras din guvern.
Vinovat a fost gasit capitanul SPP Dorel Gabor, condamnat la opt ani de inchisoare. Nu a ispasit nicio zi, iar in 2001, dosarul a fost retrimis Parchetului Militar si „uitat” intr-un sertar. Dorel Gabor nu a fost de gasit nici acasa, nici la telefon. Prescrierea faptelor vine in 2023, dar cazul este la CEDO.
Crimele din Piata Victoriei
SCENA I. La guvern, hoardele de ortaci fac exercitii de vandalizare. Palatul Victoria este asediat, mineri, scutieri, civili se macelaresc cu rangi, topoare, pietre. La parter, o sticla incendiara zboara prin geam si se izbeste de trupul unui jandarm. Flacarile cuprind cu repeziciune uniforma si tanarul arde ca o torta.
Nicolae Lazar, 21 de ani, a murit in chinuri groaznice dupa doua zile, pe 27 septembrie 1991.
SCENA II. Din statia de metrou, doi soti ajung pe bulevardul Ana Ipatescu. Rachetele de semnalizare trase din guvern lovesc blocul „Tarom”. Un proiectil izbeste trupul femeii, care cade secerata langa sotul ei. Aurica Crainiceanu, 27 de ani, mama a doi scolari, a fost impuscata la ora 18.15 si a murit a doua zi.
SCENA III. De la metrou apare si un student. Cateva minute are noroc: nu e nici batut, nici fugarit de ortaci. Dar moare. Acelasi tip de proiectil, care o omorase pe Aurica Crainiceanu, il strapunge si pe Andrei. Andrei Frumusanu, 24 de ani, student in anul II la Hidrotehnica, impuscat la ora 18.45, a murit in numai cateva minute.
Asa a fost in dupa-amiaza de 25 septembrie 1991, in timpul mineriadei. Ortacii lui Miron Cozma si-au dat masura salbaticiei prin incendierea unui jandarm si bataia bestiala administrata celor peste 150 de civili, jandarmi si militari in termen.
Trupele SPP s-au remarcat si ele prin capitanul Dorel Gabor, gasit vinovat pentru uciderea a doi civili neimplicati in lupte. Devenit ulterior maior, Gabor s-a „jucat” atunci cu munitia de semnalizare, trimitand doua proiectile in trupurile muncitoarei Aurora Crainiceanu si in cel al studentului Andrei Frumusanu.
Procurorul Gheorghe Surdescu, cel care a trimis in anii ‘90 dosarul la instanta, arata ca a tras de la etajul doi al guvernului, din anticamera Secretariatului General.
Pistolul de calibru 26 mm, cu munitie reactiva, se foloseste exclusiv pentru a trage in plan vertical si nu orizontal. Victimele lui Dorel Gabor nu erau nici mineri, nici vandali, nici atentatori la siguranta nationala, ci doi curiosi aciuati in zona.
Oamenii presedintelui fac zid
Uciderea jandarmului Lazar nu a devenit dosar penal. Civilii Frumusanu si Crainiceanu au fost, in schimb, trimisi din nou la groapa de justitia noii Romanii.
Cercetarile s-au „bucurat” de toata „atentia” autoritatilor: martorii si rudele decedatilor au fost intimidati, ex-directorul SPP, Dumitru Iliescu, a cautat sa-si acopere subordonatul, iar Serviciul a filmat sedintele tribunalului.
„Parintele” Constitutiei, senatorul PSD Antonie Iorgovan, s-a implicat personal, aparandu-l in instanta pe ofiterul SPP. Ofiterul Gabor s-a bucurat astfel de zidul protector al oamenilor presedintelui Iliescu: ex-seful SPP si senatorul Iorgovan.
