Iarna aceasta va fi un pic mai bine ca iarna trecută, în special după punerea în funcțiune a cazanelor de la fostul CET Titan, în perioda imediat următoare, spune Claudiu Crețu, directorul Termoenergetica. Astfel, în cartierele Colentina, Tei, Pantelimon și Fundeni nu vor mai fi probleme ca până acum. La vară, deși municipalitatea începe înlocuirea celor 210 km de rețea pe fonduri europene, Claudiu Crețu spune că nu vor fi opriri mai lungi ca de obicei deoarece constructorii au obligația să pună țevi provizorii.
Pentru înlocuirea țevilor vor fi deschise șantiere în tot Bucureștiul și acolo unde țeava trece pe sub carosabil vor fi și restricții de trafic pe o bandă, mai spune Crețu, însă nu se sapă pe tot bulevardul, ci doar din loc în loc.
Avarii majore, cum au avut loc în ultimii ani, bucureștenii stând cu săptămânile fără apă caldă, nu vor mai avea loc deloc abia din 2026, după ce vor fi înlocuiți toți cei 210 km de rețea magistrală pe fonduri europene, spune Crețu, atunci fiind modernizată peste jumătate din rețeaua principală de furnizare a energiei termice.
Din cauza calității proaste a serviciului, în 2022 s-au debranșat de la sistem peste 3.000 de apartamente.
Și o veste bună, în 2023 se vor face lucrări de modernizare pe magistrala din cartierele Tineretului-Timpuri Noi, unde sunt avarii în fiecare săptămână, deci iarna 2023-2024 va fi mai bine în aceste zone.
Hotnews.ro: Cum va fi în 2023 cu apa caldă și căldura în București? Va fi mai bine? Va fi mai rău?
Claudiu Crețu: Cu aceste investiții din bani europeni, după finalizarea șantierelor începute, la care s-a lucrat în 2022, pentru iarna următoare noi estimăm o funcționare mult mai bună. Este greu de spus cu cât la sută va fi mai bine, dar câteva grade în fiecare calorifer contează.
Vom mai avea avarii din acestea în care bucureștenii stau cu săptămânile fără apă caldă și căldură, acum reparați țeava, după o zi se sparge iar și tot așa?
Până când înlocuim aceste zone critice, avarii vor mai apărea fiindcă țevile sunt foarte vechi. Sunt 200 de km de țeavă de înlocuit și nu pot fi înlocuiți într-o vară. Tronsoanele care vor fi înlocuite în 2023 nu vor mai avea probleme, dar celelalte tronsoane, da.
Deci din 2026 va fi mai bine?
Datorită acestor investiții, noi în fiecare iarnă vom crește calitatea serviciului pentru că vom avea tronsoane importante în care nu vom mai avea probleme și atunci putem să intervenim pe celelalte mai bine.
Ce să facă bucureștenii care stau fără apă caldă și căldură cu săptămânile? Vine apa caldă o zi, apoi nu este o săptămână?
Foarte greu de răspuns la această întrebare. Noi putem spune ce putem face noi. În fiecare zi suntem mobilizați să remediem avarii, să repunem în funcțiune anumite tronsoane, puncte termice. Din păcate, situația este complicată și avariile lovesc cam peste tot în București. Într-adevăr sunt câteva zone mai vulnerabile, în care avariile apar foarte des. Din păcate zona Tineretului, care nu este un capăt de rețea. Cauza problemelor în zona Tineretului-Timpuri Noi o reprezintă faptul că este o zonă joasă, în care apa a stat permanent în galerie și a atacat țevile. Și efectiv calitatea țevilor este una execrabilă. Vestea bună este că toată această zonă va fi modernizată pe fonduri europene. Deci pe termen mediu și lung problema va fi rezolvată. Din păcate în această iarnă, până facem aceste investiții, tot ce putem face este să cârpim și să intervenim atunci când țeava se sparge. Mai sunt și alte zone vulnerabile: bd. Timișoara și evident capetele de rețea - Tei Colentina, Aviației, Pantelimon, Fundeni.
Există vreo soluție provizorie pentru acești oameni?
Noi am încercat și vom încerca în continuare aceste soluții provizorii. Sperăm pe partea de nord-est să fie o îmbunătățire considerabilă în momentul punerii în funcțiune a cazanelor de la CET Titan. Acolo lucrările au mers destul de bine, în decurs de câteva luni s-au montat aceste cazane, dar facem mențiunea că sunt montate pe amplasamentul unui fost CET, deci toate utilitățile și branșamentele s-au putut face ușor. Din păcate, a pune cazane într-o zonă în care nu a fost CET presupune aducerea utilităților, gaze, apă, energie electrică, transformatoare, deci este destul de complicat pentru a face acest lucru.
Când se pun în funcțiunile cazanele de la CET Titan?
În acest moment (n.r. - interviul a fost luat pe 20 decembrie) lucrările sunt aproape gata, cred că e vorba de câteva săptămâni și atunci zona Pantelimon, Colentina, va funcționa mult mai bine.
În 2022 s-au înlocuit 26 de km de rețea primară
Câți kilometri de rețea primară și secundară ați reabilitat, în total, în 2022?
26 de km de rețea primară și circa 52 km de rețea secundară. La rețeaua principală am intervenit pe magistrala din Ferentari, pe bd. Brâncoveanu, Pantelimon - zona Basarabiei, bd. Iancu de Hunedoara. Fiecare kilometru înlocuit ajută fiindcă noi ne concentrăm forțele de obicei pe zonele critice. De exemplu, anul acesta, neapărat, vom face zona Tineretului care în ultimele două luni ne-a căpiat, am avut avarii în fiecare săptămână.
Când veți începe lucrările de înlocuire a celor 210 km de rețea principală, contractele pe fonduri europene nerambursabile?
Contractele au fost semnate, avem întâlniri săptămânale cu reprezentanții companiilor care au câștigat licitațiile și cu echipa din PMB astfel încât în cursul acestei ierni, până în aprilie, să poată fi făcute toate pregătirile, partea de proiectare, astfel încât din primăvară să se poată lucra efectiv pe aceste tronsoane.
Veți opri căldura mai devreme, ca să poată începe lucrările?
Căldura va fi oprită ca în fiecare an, în funcție de temperaturile exterioare. Dacă avem frig, nu putem opri căldura. Dar în cursul lunii aprilie întotdeauna oprim căldura.
Cum vor afecta șantierele de înlocuire a țevilor furnizarea apei calde
Cum va fi la vară cu apa caldă în București dat fiind faptul că veți lucra pe mai multe magistrale în paralel, pentru a înlocui cei 210 km de rețea?
Din punctul meu de vedere va fi la fel ca verile precedente pentru că firmele care fac aceste lucrări de reabilitare au obligația de a face provizorate - rețele provizorii pentru asigurarea continuității serviciului. Deci populația va avea în continuare apă caldă chiar dacă se va lucra pe magistrale, folosindu-se țevi mai subțiri, provizorii, pentru perioada în care se lucrează la magistrale.
Există zone unde nu se pot face aceste provizorate?
Nu, se pot face în toate zonele. Oamenii vor avea apă caldă. Estimăm totuși, pe anumite capete de rețea, pe anumite zone, să fie acei parametri insuficienți, adică apa la o temperatură mai scăzută, dar aici vom încerca cât se poate de mult să remediem acest lucru.
Care sunt aceste zone?
Până vom avea niște CET-uri noi, zona de nord-est este cea mai vitregită - Tei, Colentina, Aviației, Pantelimon.
În 2023 cam câți km din cei 210 km vor intra în lucru?
Acest proiect de investiții are un termen de 4 ani. Asta înseamnă 50 de km pe an. Vom vedea dacă în primul an chiar se vor realiza acești 50 de km sau poate în primul an se vor face 40 km, iar în următorul an 60 km. Asta depinde foarte mult și de temperaturile exterioare, dacă lucrul efectiv se va începe la 1 aprilie sau la sfârșitul lui aprilie, o lună contează. Întotdeauna la început lucrurile merg un pic mai greu până sunt toate procesele clare, dar sperăm într-o mobilizare exemplară, și, foarte important, livrările de țevi să fie făcute la timp, să nu fie probleme cu aprovizionarea cu materiale. Anul acesta, din cauza războiului, au fost întârzieri, probleme din cauza asta.
În ce zone se schimă cei 210 km de magistrală și vor fi șantiere
În ce zone se vor înlocui cei 210 km de conductă magistrală?
Sunt cam în toate zonele Bucureștiului. În Sectorul 1 se va lucra în proximitatea CET-ului Grozăvești, zona Gara de Nord, inclusiv pe Calea Griviței, către Bucureștii Noi. În Sectorul 2 se va lucra între Obor și Calea Floreasca, pe Ștefan cel Mare, se va lucra și în zona Tei, unde sunt probleme. În Sectorul 3 se va lucra pe Camil Ressu, Mihai Bravu. În Sectorul 4 se va lucra în zona Olteniței. În Sectorul 5 în zona Rahova, Eroilor, Cotroceni, inclusiv în bulevardele din jurul Casei Poporului, fiindcă și acolo sunt pierderi destul de mari. În Sectorul 6, în proximitatea CET Grozăvești, în zona Răzoare. Cam acestea sunt zonele mari.
Ce fel de săpătură va fi? Se va săpa tot bulevardul ca să se schimbe țeava sau se va săpa doar la capete?
Din ce știu eu soluția tehnică a constructorilor este de a face săpături din loc în loc, deci nu va fi un șanț pe toată strada. Vor fi săpături din loc în loc prin care vor fi introduse țevile noi, se vor curăța galeriile, fiindcă din păcate multe galerii sunt pline cu tot felul de deșeuri, de-a lungul timpului au fost în galeriile noastre inclusiv persoane fără adăpost.
Ce fel de țevi veți pune?
Vor fi țevi noi, preizolate, cu fir de detecție a avariilor, astfel încât în perioada următoare, o dată cu această investiție plănuim și o investiție pe zona de SCADA și automatizare, pentru a putea detecta în timp real avariile și punctual. În acest moment efectiv le căutăm prin oraș.
”Nu peste tot vor fi restricții de trafic”
Vor fi restricții de trafic pentru înlocuirea țevilor?
Nu peste tot vor fi restricții de trafic. Sunt magistrale care sunt pe sub anumite bulevarde și acolo o bandă va fi restricționată pe timpul lucrărilor. Partea bună este că majoritatea lucrărilor se fac pe perioada de vară, când Bucureștiul este un pic mai decongestionat, lumea este plecată în concediu, școlile sunt închise. Dar sunt și magistrale care sunt pe spațiul verde și atunci nu sunt probleme de trafic. Nu văd probleme foarte mari de trafic.
Termenul de finalizare asumat prin contractul de finanțare este finalul lui 2023. Cum ați rezolvat această problemă, ca să nu pierdeți finanțarea europeană?
Din ce știu, echipa de la Primăria Capitalei este în contact permanent cu Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene. Soluția este ca în cursul anului 2023 să avem câteva tronsoane finalizate și în acest fel să obținem fazarea proiectului pe următorul exercițiu financiar. Din punctul meu de vedere nu se pierd banii fiindcă în 2023 avem toate premisele să lucrăm. Banii s-ar pierde dacă în 2023 nu am lucra deloc.
Ce se întâmplă cu celălalt proiect de modernizare a magistralelor, cei 50 de km făcuți cu bani de la bugetul local?
La acest proiect avem în acest moment 4 șantiere deschise. Pe șantierul Ferentari în lunile următoare Energetica Servicii va finaliza acest tronson. Pe celelalte, în acest moment se lucrează doar pe racorduri, adică legăturile dintre magistrală și punctele termice, întrucât magistralele sunt în funcțiune cu agent termic. Se vor relua lucrările pe magistrale în cursul primăverii. În total sunt undeva la 40 de km și s-au făcut până acum jumătate.
”În 2026 vom ajunge la peste 50% rețea principală modernizată
După ce veți finaliza proiectul de modernizare a țevilor pe bani europeni și cei 40 de km cu bani de la bugetul local, la cât la sută rețea modernizată veți ajunge?
Vom ajunge undeva la 50% rețea principală modernizată, poate un pic peste. Dar ce este important este că acestea sunt zone critice, magistralele mari, deci impactul estimăm noi va fi unul major. Calitatea serviciului va fi mult mai bună. În doi ani de acum încolo nu ar trebui să mai fie lipsă de agent termic în blocurile din București fiindcă după finalizarea acestor investiții pe magistralele mari, asta înseamnă și creșterea presiunii, iar noi ca și companie ne putem concentra resursele pe restul de kilometri și vom îmbunătăți funcționarea sistemului.
După ce terminați acest proiect pe fonduri europene, în 2026, care sunt planurile?
Noi în acest moment pregătim un nou proiect, tot de 200 de km, similar cu acest proiect pe fonduri europene, tot cu fonduri nerambursabile, mai exact pe Fondul de Modernizare European, astfel încât să eficientizăm acest sistem și să diminuăm pierderile la maxim posibil. Sistemul centralizat de termoficare este soluția corectă în marile orașe atât timp cât nu are pierderi foarte mari, calitatea serviciului este una rezonabilă și prețul este unul rezonabil. Lupta pentru noi acum este una de supraviețuire. Dar după stabilizarea sistemului, într-un an doi, în continuare vom lupta pentru reducerea pierderilor pentru că aceste pierderi, aceste sute, mii de tone de apă fierbinte care curg prin țevi sunt banii noștri ai tuturor.
Ce pierderi au fost în 2022?
Claudiu Crețu: Bilanțul energetic avizat de ANRE a arătat un nivel similar cu 2021, undeva la 38%. Obiectivul este ca în următorii ani, prin aceste investiții, să diminuăm aceste pierderi. La anvergura acestui sistem, rezonabil este să avem pierderi între 15 și 20%.
Încercăm să pregătim proiecte pe zona de geotermală, fiindcă în nordul Bucureștiului există această resursă
Se poate discuta în acest moment despre extinderea rețelei și despre introducerea în sistem surselor alternative de producere a energiei - pompe de căldură, panouri fotovoltaice?
Orice soluție de acest tip, cu introducerea energiilor regenerabile, este binevenită atât timp cât calculele arată că asemenea soluții sunt rentabile și pot funcționa. Noi în acest moment luptăm cât se poate de mult să ținem în funcțiune rețeaua, dar încurajăm aceste soluții alternative. Din păcate situația financiară a companiei nu ne permite să accesăm fonduri europene, să depunem proiecte. Până când o aă putem, pregătim studii, ne uităm la alte orașele europene ce au făcut. Foarte multe orașe din vestul Europei, mai avansați pe zona de termoficare, folosesc de exemplu deșeuri pentru producerea energiei electrice și termice. Sunt destule tehnologii, Bucureștiul este un oraș mare, iar aportul energiei din zona de deșeuri ar fi unul consistent. Încercăm să pregătim proiecte pe zona de geotermală, fiindcă în zona de nord a Bucureștiului există această resursă, dar pentru a implementa aceste proiecte avem nevoie de finanțări, să fim eligibili, dar noi avem datorii. Am avut datorii către ELCEN de 700 și ceva de milioane, cu acest împrumut de 500 de milioane reducem o mare parte din aceste datorii și în 2023 sperăm să intrăm în normalitate financiară, să putem accesa fonduri pentru extindere și modernizare.
Câți oameni s-au debranșat din sistemul de termoficare în 2022, în București?
În jur de 3000, 3000 și un pic de debranșări. A fost o ușoară creștere anul trecut, persoane nemulțumite de calitatea serviciului și care au dorit să facă asta. Legea termoficării, promulgată în 2021, dă posibilitatea debranșării cu îndeplinirea condițiilor legale. Noi sperăm ca după stabilizarea sistemului toți acești oameni care s-au debranșat să se rebranșeze.
Citește și:
10
11
