Satul Francez revine la Primăria Capitalei, însă instituția trebuie să-i plătească omului de afaceri Costică Constanda despăgubiri de circa 115 milioane de euro, potrivit unei decizii definitive date marți de Înalta Curte de Casație și Justiției, în procesul care a durat aproape 10 ani. Constanda spune că municipalitatea trebuie să-i dea 130 milioane de euro, deoarece mai are o sentință definitivă care obligă PMB să plătească circa 1 milioane de euro.
Primarul Capitalei, Gabriela Firea, a declarat marți că PMB trebuie să-i plătească omului de afaceri 115 milioane de euro.
Firea a spus că Primăria nu are banii pentru plata despăgubirilor și a motivat că municipalitatea se împrumută cu 100 de milioane de euro pentru a plati subvenția la căldură.
”Ieri, Înalta Curte de Casație și Justiție a dat o hotărâre irevocabilă în urma căreia municipiul București ar urma să-i plătească omului de afaceri Costică Constanda suma de 115 milioane euro, din care 69 milioane de euro reprezintă prețul terenului, iar restul dobânzi și sume accesorii. (...) Nu avem acești bani, Primăria Capitalei are mari probleme financiare. În cea mai recentă ședință de Consiliu General noi am luat o aprobare de la consilieri să ne împrumutăm 100 de milioane de euro pentru achita plata la gaze. După ce vom primi motivarea și vom vedea ce scrie în aceasta, trebuie să respectăm decizia, dar avocații noștri vor intra în dialog cu avocații omului de afaceri Costică Constanda pentru o executare amiabilă. Avem în sprijinul nostru o ordonanță de urgență, 22/2002 care explică modalitatea de plată a unei datorii pe care o are o instituție publică. În calculul sumelor care vor fi plătite eșalonat se va ține cont de datoriile care trebuie plătite urgent pentru funcționarea instituției”, a explicat Gabriela Firea. Primăria Capitalei are de anul trecut într-un cont 10 milioane de euro care pot fi executați oricând de Costică Constanda, un cont executoriu, a mai precizat Gabriela Firea.
Costică Constanda a dat în judecată Primaria Capitalei deoarece Consiliul General nu i-a dat voie să construiască blocuri de cinci etaje în Satul Francez, așa cum se angajase când a recuperat Parcul Bordei, în urma unui schimb de terenuri, fiindcă grupul PSD la acea perioadă a ieșit din sală. PUZ-ul a fost aprobat după demararea procesului, dar constanda motivează că asta i-a cauzat prejudiciu.
Pentru recuperarea prejudiciului în procesul Constanda, în timpul mandatului Sorin Oprescu, Primăria Capitalei a chemat în garanție toți consilierii generali din perioada 2004-2012, procesul fiind încă pe rol.
Sentința dată marți de ICCJ confirmă sentința dată de Curtea de Apel București pe 11 iulie 2018: ”Obligă pârâtul Municipiul Bucureşti prin Primarul General la plata către reclamanţii Constanda Costică şi Constanda Maria a contravalorii imobilului teren situat în Bucureşti, str. I.V. Turgheniev şi în B-dul Aviatorilor, de 69.312.000 euro, în echivalent în lei la data plăţii, la care se adaugă dobânda legală aferentă acestei sume, începând cu data introducerii acţiunii – 20.01.2010 până la data plăţii efective a sumei. Obligă pârâtul Municipiul Bucureşti prin Primarul General la plata către reclamanţii Constanda Costică şi Constanda Maria a dobânzii legale aferente sumei de 6.417.669 euro la plata căreia a fost obligat cu titlul de sultă prin sentinţa nr. 1309/05.07.2011, începând cu data introducerii acţiunii – 20.01.2010 până la data plăţii efective a sumei. Înlătură dispoziţia din sentinţă privind plata dobânzilor din aprilie 2008. Respinge ca neîntemeiat capătul din cererea principală formulată de reclamanţii-pârâţi Constanda Costică şi Constanda Maria, privind acordarea despăgubirilor în cuantum de 29.757.210 Euro. Obligă reclamanţii Constanda Costică şi Constanda Maria să restituie în deplină proprietate şi posesie pârâtului imobilul liber de orice sarcini, situat în Bucureşti, Şoseaua Nordului, compus din teren în suprafaţă de 28.500 mp şi construcţiile edificate pe acesta, se artă în sentința dată pe 11 iulie 2018 de Curtea de Apel București și care a rămas definitivă prin sentința dată marți de Înalta Curte de Casație și Justiție”.
Cu tot cu penalități, suma pe care municipalitatea trebuie să o plătească este de circa 130 milioane de euro, a explicat Costică Constanda pentru HotNews.ro.
"După 10 ani de procese istovitoare, care m-au consumat atât emoțional, cât și financiar, s-a făcut dreptate! Instanțele au decis să revină fiecare parte din proces în situația inițială: eu dobândesc, practic, contravaloarea terenului din Bordei, care între timp a devenit parc, iar Municipalitatea rămâne cu Satul Francez, poate cel mai valoros bun al Primăriei. Într-adevăr, este vorba de 76 de milioane de Euro, plus aproximativ 18 mil de euro - din primul ciclu procesual, plus dobânzi aferente acestor sume, începând cu anul 2010. Detalii găsiți în hotărârea Curții de apel 832A/11.07.2018. În total sunt circa 130 milioane de euro", a explicat acesta.
Suma este una extrem de mare, fiind echivalentul a 600 milioane lei, cât este subvenția la căldură sau transport public pe un an.
Omul de afaceri spune că nu vrea să execute Primăria deocamdată.
”Aștept propuneri din partea municipalității, poate identificăm o rezolvare amiabilă. Nu aș vrea sa trec la executarea silită a Primăriei, ar fi neplăcut pentru primarul orașului”, a declarat Constanda.
Primăria a anunțat că va clarifica situația într-o conferință de presă miercuri, la ora 17,00
Cum a devenit Constanda proprietar în Satul Francez
Omul de afaceri a cumpărat înainte de anul 2000 de la familia Lincaru, foștii proprietari, dreptul litigios asupra a 3,3 hectare de teren aflat sub Satul Francez. În 2001, a câștigat în instanța dreptul de proprietate asupra terenului. Traian Băsescu, la vremea respectivă primar general al Capitalei, a hotărât să păstreze Satul și i-a oferit lui Constanda, la schimb, în baza Legii 10/2001, 3,3 hectare în Parcul Bordei.
Constanda a vrut să construiască acolo clădiri de locuințe, dar municipalitatea s-a opus fiindcă era spațiu verde. Omul de afaceri s-a considerat nedreptățit și s-a adresat instanței. Judecătorii i-au dat dreptate, obligând Consiliul General al Municipiului București să-i aprobe blocuri de 5 etaje în Parcul Bordei și să-i plătească despăgubiri de 18 milioane de euro. La această suma s-au mai adăugat penalități de circa 12 milioane de euro, suma ajungând la aproape 30 de milioane de euro.
Că să nu plătească acești bani și pentru că Bordeiul să rămână spațiu verde, la începutul anului 2008, CGMB a hotărât să facă un schimb de terenuri și să-i dea înapoi lui Constanda Satul Francez. Înainte de a se face schimbul, omul de afaceri a vândut însă circa 5.000 de metri pătrați din Parcul Bordei unor cetățeni ucraineni, acesta primind în Satul Francez o suprafață echivalentă cu terenul pe care-l mai deținea în parc, respectiv 2,8 ha.
Că să salveze și cei 5.000 de metri pătrați din Parcul Bordei, în 2008 Parlamentul a dat o lege prin care declara tot parcul de utilitate publică, urmând că exproprierea să fie făcută de Ministerul Mediului. De atunci însă nu s-a mai întâmplat nimic.
În 2008, primarul Capitalei la vremea respectivă, Adriean Videanu, și omul de afaceri Costică Constanda au semnat un contract prin care omul de afaceri a renunțat la terenul din Parcul Bordei și a primit la schimb o suprafață identică în Satul Francez. În contractul de schimb, Consiliul General al Municipiului București (CGMB) se obligă să-i aprobe lui Constanda, în Satul Francez, un Plan Urbanistic Zonal care îi permitea să construiască blocuri de 5 etaje.
Fiindcă CGMB nu i-a aprobat planul urbanistic, în ianuarie 2010, omul de afaceri Costică Constanda a introdus la Tribunalul București o acțiune împotriva Primăriei Capitalei, în care cerea anularea contractului privind schimbul de terenuri Satul Francez contra Parcul Bordei.
Astfel, omul de afaceri renunța la terenul din Satul Francez și vroia că municipalitatea să-i plătească bani pentru terenul din Bordei și despăgubiri. Constanda declara la vremea respectivă că terenul primit în Satul Francez nu are nicio valoare, deoarece pe el nu se poate construi, în urmă refuzului Consiliului General al Municipiului București de a aprobă PUZ-ul. Aleșii locali i-au aprobat PUZ-ul abia în decembrie 2010, după ce procesul era deja pe rol.
Tribunalul București, secția a V-a Civilă, a decis pe 5 iulie 2011 să oblige Primăria Capitalei la plata sumei de 165 milioane euro în favoarea omului de afaceri Costică Constanda. Municipalitatea a făcut recurs, dar l-a pierdut și pe acesta, sentința fiind dată pe 7 noiembrie 2013. Astfel, instanța a anulat contractul de schimb de terenuri, iar municipalitatea trebuie să-i plătească lui Constanda circa 150 milioane de euro reprezentând valoare terenului din Parcul Bordei și dobânda legală aferentă acestei sume, începând cu dată introducerii acțiunii - 20.08.2010 până la dată plății efective a sumei, plus cheltuielile de judecată.
Instanța supremă a admis la sfârșitul anului 2014 recursul declarat de primarul general al Capitalei și Consiliul General al Municipiului București, anulând decizia Curții de Apel București (CAB) din 7 noiembrie 2013, prin care Costică Constanda a primit despăgubiri de 109.216.400 euro, reprezentând contravaloarea terenului din Parcul Bordei, 6.417.669 euro, reprezentând suma achitată de soții Constanda la semnarea contractului de schimb al terenurilor și 29.757.210 euro, reprezentând despăgubiri.
Procesul s-a rejudecat, iar în 2018 Curtea de Apel București i-a dat câștig de cauză lui Costică Constanda. Sentința a devenit definitivă marți, prin decizia ICCJ.
1
23
