Premiera intr-un orasel din Maramures: Seini e prima localitate din zona unde s-a deschis o statie de biogaz unde dejectiile animalelor sunt folosite pentru a produce energie electrica. Statia apartine Primariei. Orasul a rezolvat astfel doua probleme: gunoiul de la ferme nu mai ajunge pe camp si nu mai polueaza panza freatica, iar factura la energie electrica pentru iluminatul stradal a scazut cu 40%. Statia mai produce si ingrasamant, care este comercializat.
Din pacate, energie termica produsa se risipeste, deoarece primaria nu a facut un canal colector pentru distributie din lipsa de bani.
Lucrarile la statia de biogaz au inceput in 2015, s-au finalizat in decembrie 2016, si au fost realizat din fonduri de la Banca Mondiala si Ministerul Mediului. Valoarea investitiei a fost de 3,2 milioane de euro, contributia de la bugetul local fiind 325.000 euro.
Primarul orasului, Gabriela Tulbure, a declarat pentru HotNews.ro ca statia a fost construita pentru a reduce nivelul de poluare al panzei freatice.
"Avand in vedere ca traiam intr-un oras in care erau aproximativ 10 km de retea de apa potabila, cea mai mare parte a populatiei din oras folosea apa din surse proprii, puturi. Fiindca orasul are o traditie veche in cresterea animalelor, din cauza cantitatii mari de dejectii animale imprastiate pe sol, pe tot parcursul anului, apa era infestata cu nitrati si nitriti . Asa ne-a venit ideea de a folosi dejectiile animaliere la o statie de biogaz in care sa producem curent", a declarat aceasta pentru HotNews.ro.
Anual, instalatia foloseste 18.000 tone de dejectii animale si 2000 de tone de porumb siloz. Energia produsa este vanduta in retea, iar banii obtinuti sunt folositi pentru iluminatul public.
"Energia produsa o predam in sistem, la operatorul de distributie de energie electrica. Apoi o cumparam pentru sistemul de iluminat public, fiindca noi nu avem retea de distributie. Problema este ca 40% din valoarea energiei pe care o platim reprezinta costul efectiv al energiei, restul reprezinta taxe de distribuire. Deci daca noi consumam de 100 de lei, 40 lei primim, restul platim. Practic economisim 40% din pretul energiei pentru iluminatul public care vine de la statie", mai spune primarul.
Deocamdata statia de biogaz nu merge pe profit, deoarece nu poate beneficia de certificatele verzi si trebuie sa plateasca mai multe taxe catre stat.
"Din pacate, nu facem o economie fiindca noi mai punem bani de la bugetul local ca sa sustinem statia fiindca nu primim acele certificate verzi. Adica primim un procent foarte mic. Daca le-am primi pe toate ar insemna undeva la 780.000 lei pe an. Aceasta ar fi fost o sursa de venit care ne-ar fi asigurat functionarea, dar fiindca statia s-a facut cu bani de la Banca Mondiala si Ministerul Mediului, s-ar considera ajutor de stat. Mai avem de platit si o taxa la ANSVSA, care spune ca pe fiecare tona de dejectii folosita, se platesc 1,5 euro. Asteptam sa se schimbe legislatia ca sa nu mai avem de plata la ANSVSA si ca sa facem mai multe venituri la bugetul local. Oricum este foarte bine ca din dejectii animaliere sa facem curent, suntem singurii din tara. Ca si orice proiect pilot, la inceput sunt si probleme. Sa speram ca printr-o legislatie modificata le vom rezolva si vom deveni si profitabili", a mai spus primarul.
Cu toate aceste neajunsuri, Gabriela Tulbure spune ca investitia a meritat deoarece poluarea apei a fost redusa prin acest proiect, iar apa de la puturi este acum buna de baut.
Orasul Seini se afla in Maramures, la o distanta de 26 km de Baia Mare si la 41 km de Satu Mare. Urbea are o populatie de circa 10.000 de oameni.
Potrivit datelor de pe site-ul Primariei, pe raza orasului Seini sunt inregistrate 10 societati comerciale care au ca obiect de activitate cresterea si valorificarea animalelor si produselor zootehnice, astfel:
- 3 societati pentru cresterea bovinelor cu un efectiv total de capete de 1632 precum si 8 asociatii familiale ce totalizeaza 979 de capete de bovine pe an.
- 7 societati pentru exploatarea gainilor ouatoare si crestere pui carne cu un efectiv de peste 2 milioane de capete pe an.
2 societati de cresterea porcinelor cu un efectiv de 40.000 capete
- o unitate pentru cresterea suinelor cu un efectiv de 10,000 de capete pe an.
5 asociatii familiale ce totalizeaza 1000 de capete de caprine pe an.
Despre poluarea cu nitriti si nitrati
Romania se confrunta cu cele mai mari probleme in randul tarilor membre ale Uniunii Europene, in ceea ce priveste poluarea apelor si a solurilor cu nitriti si nitrati. Totul din cauza gestionarii haotice a gunoiului de grajd. Astfel, acesti ajung in panza freatica si in apa pe care o consumam, dar si in alimente.
Efectele ingerarii unei cantitati de nitrati peste limita admisa pot fi: hipertensiune, disfunctii ale sistemului circulator si ale glandelor tiroide, cefalee, urticarii, intoxicatie, cianoza severa, in timp, chiar si unele tipuri de cancer.
Nou-nascutii sunt cei mai vulnerabili in ceea ce priveste contaminarea cu nitrati, deoarece flora lor microbacteriana nu este inca dezvoltata pentru a lupta cu acestia, iar efectele pot varia de la probleme gastrice, diaree infectioasa, urticarii si iritatii - pana la methemoglobinemie.
Proiectul "Controlul Integrat al Poluarii cu Nutrienti" (CIPN ) 200-2017 este implementat de Ministerul Mediului, Apelor si Padurilor (MMAP) si este finantat dintr-un imprumut de la Banca Internationala pentru Reconstructie si Dezvoltare (BIRD) in valoare de 50 mil EUR si, respectiv dintr-o asistenta financiara nerambursabila de la Fondul Global de Mediu in valoare de 5,5 mil. USD.
In perioada 2017-2022 va avea loc o noua etapa a proiectului. Astfel, 70 de primarii primesc finantari pentru investitii managementul gunoiului de grajd.
FOTOGALERIE Cum arata statia de biogas de la Seini
16
2
