Bihorul detine recordul national absolut la numarul de handicapati. S-a ajuns in situatia paradoxala in care, unele comune, precum Virciorog, Cimpani, Sinteu, Suncuius ori Remeti sa aiba un procent de 30-40% din populatie cu certificate de handicapati.

In Romania, numarul persoanelor care beneficiaza de certificate de handicapat e de 437.760. 57.475 dintre acestea sunt copii. Se estimeaza ca mai bine de 100.000 dintre posesorii de certificate de handicapat sunt farsori care beneficiaza ilegal de drepturile acordate de stat.

„Indulgenta" comisiilor de au facut ca numarul handicapatilor cu acte in regula sa atinga o cifra astronomica. Avantajelor materiale ce decurg din acest statut a facut ca „fabricarea" certificatelor pentru falsii handicapati sa devina o adevarata industrie.

„Fente" de mii de miliarde

Conform statisticilor oficiale, in primul trimestru al anului 2002 peste 12.000 de persoane au obtinut certificat de handicapat. Dintre acestea, multe ridica semne de intrebare. Daca o persoana reuseste sa-si scoata un certificat de handicapat, in afara pensiei sociale, statul este obligat, acolo unde este cazul, sa suporte si pensia de insotitor, care este egala cu salariul minim pe economie.

In plus, persoana cu handicap beneficiaza de medicamente compensate, gratuitati pentru abonamentul telefonic, energia electrica si pe mijloacele de transport in comun. Plus 12 calatorii CFR gratuite anual. Secretarul de stat Constantin Stoenescu, din cadrul Secretariatului de Stat pentru Persoanele cu Handicap sustine ca bugetul statului este prejudiciat in acest mod cu aproximativ 2.100 de miliarde de lei.

Potrivit datelor oficiale, numarul persoanelor cu handicap in Bihor est de circa 16.500 iar valoarea indemnizatiilor platite pentru luna septembrie 2004 pentru persoanele cu handicap a fost de aproape 14 miliarde de lei. Adultii cu handicap grav sau accentuat, care nu realizeaza venituri din salarii sau pensii, cu exceptia pensiei de urmas, beneficiaza de o indemnizatie lunara de 1.400.000 lei.

Cei care realizeaza venituri din salarii sau pensii, cu exceptia pensiei de urmas, beneficiaza de o indemnizatie lunara de 50%, respectiv 30% din valoarea indemnizatiei lunare. Nevazatorii cu handicap grav beneficiaza de o alocatie sociala in cuantum de 1.584.000 lei, indiferent de veniturile realizate din salarii".

Spaga si falsuri

Majoritatea handicapatilor bihoreni au dobandit certificate in perioada 1990-2000, cand cadrul legislativ pentru obtinerea unui astfel de statut era mult mai permisiv. Atrasi de indemnizatia de invaliditate si de beneficiile materiale, mii de oameni suferind de afectiuni minore sau chiar sanatosi tun au reusit sa obtina un astfel de certificat.

Anul 2000 a insemnat aparitia noilor criterii medicale de evaluare si revizuirea dosarelor. Procentul de „promovabilitate" s-a redus la circa 25 % dintre cazurile luate la puricat. „Falsii handicapati fie au mituit comisia de expertiza medicala, fie au falsificat certificatul", au declarat surse din cadrul organizatiilor pentru peresoanele cu handicap din Bihor.

O metoda frecvent folosita pentru „fabricarea" de handicapati este aceea prin care unei persoana internate in spital, ii este trecut pe fisa medicala un diagnostic exagerat in raport cu afectiunea reala.

Bihorul, „campion" la handicapati

Bihorul detine recordul national absolut la numarul de handicapati. Presedintele Consiliului Judetean Bihor, Alexandru Kiss, a atras atentia ca s-a ajuns in situatia paradoxala ca, in unele comune ca Varciorog, Campani, Sinteu, Suncuius ori Remeti, un procent de 30-40% din populatie sa aiba statut de handicapat.

Primarii acestor localitati se plang ca nu au fonduri suficiente pentru a acoperi drepturile banesti ce trebuiesc platite posesorilor de certificate de handicapat.

Conform unor surse din cadrul Inspectoratului Judetean pentru Handicapati (IJH) Bihor, eliberarea certificatelor de handicapat s-a transformat intr-o adevarata „industrie", o afacere aducatoare de bani foarte multi pentru membrii comisiei de examinare si, in special pentru presedintele acesteia, doctorul Ovidiu Plesa.

„Practic, aceste certificate sunt eliberate dupa bunul plac al doctorului Plesa, ceilalti membru ai comisiei fiind doar simpli figuranti" acuza cativa functionari ai institutiei bihorene. „Plesa pune rezolutia pe actele medicale inainte de intrunirea comisiei.

Se elibereaza certificate de handicapat in contrast vizibil cu starea de sanatate a persoanelor. Au fost cazuri in care s-au eliberat certtificate care atestau statutul de handicapat unor «nevazatori» care vad, «surzi» care aud, «schiopi» care alearga, etc."

Barfele din targ spun ca Plesa a bagat banii din spagi in barul de noapte «Escape», al carui patron este. Presa bihoreana a relatat la momentul respectiv cum doctorul Plesa a obtinut ilegal si autorizatia de functionare a localului, amplasat la cativa metri de Biserica cu luna.

Ovidiu Plesa, cumnatul contrabandistului Adrian Tarau, este si patronul unei prospere ferme de circa 100 de hectare in judetul Satu Mare.

Recunoastere partiala

Mirela Abrudan, director adjunct al Directia Generale de Asistenta Sociala si Protectie a Copilului, recunoaste ca exista situatii neclare ale unor handicapati din Bihor.

„Fiecare solicitant depune o documentatie medicala apoi se face si o ancheta sociala de la Primarie. Pe baza acestei documentatii, comisia stabileste gradul de handicap.

In anul 2001 s-a facut o reevaluare a persoanelor handicapate cu gradul I, iar in 2002 au fost reevaluati cei cu gradele II si III de handicap. Exista un procent relativ mic de persoane care au avut certificat permanent si care nu s-au prezentat la reevaluari"– spune Abrudan.

Serviciile Publice de Asistenta Sociala (SPAS) au luat recent locul inspectoratelor pentru personale cu handicap si sunt organisme aflate in subordinea Consiliilor Judetene.

SPAS au ca act de nastere Ordonantele numarul 14 si 90 din 2002 iar angajatii noii institutii trebuie sa monitorizeze respectarea drepturilor persoanelor cu handicap, sa urmareasca daca facilitatile de care beneficiaza prin lege sunt aplicate cu adevarat si sa elimine birocratia, in sensul ca persoana cu handicap sa isi poata rezolva in cel mai scurt timp problema pentru care a venit.

Despre aplicarea legilor privind facilitatile acordate handicapatilor, este suficient sa spunem ca 25% din locuintele acordate de primarii, dintre cele construite prin ANL, trebuie sa fie ale persoanelor cu handicap. Legea nu lasa nici un loc de interpretare, dar la Oradea n-a fost asa.

Plesa: „ Totul e OK"

Ovidiu Plesa sustine insa ca toti handicapatii bihoreni sunt in regula si ca numarul acestora ar fi la nivelul mediei pe tara. „Legea 343/2004 include la handicap o serie de afectiuni. Comisia nu poate decat sa puna in aplicare acele criterii.

Nu depinde de comisie care afectiuni intra sau nu in grad de handicap! Suntem obligati ca in momentul in care omul se prezinta la comisie cu adeverintele medicale si biletele de iesire din spital, sa le punem in practica", se justifica Plesa. Doctorul a explicat si ca in Bihor exista un numar de 16.000 de bolnavi de cancer care, dupa un an de zile de la data ultimului tratament, au dreptul la certificat de persoana cu handicap.

„Pe langa acestia, mai sunt si bolnavii de diabet, in numar de 15.000 in Bihor. Diabetul complicat intra si el in grad de handicap" mai spune Plesa. Din numarul total de 16.500 aproape 3.000 sunt nevazatori. In Bihor sunt si 10.000 de bolnavi psihici, cei cu afectiuni grave fiind incadrati si ei in randul persoanelor cu handicap" a mai declarat presedintele comisiei ce stabileste in Bihor cine-I ori nu handicapat si care a mai sustinut chiar ca, din anul 2003, numarul persoanelor cu handicap din judet a scazut.

Plesa a admis, din varful buzelor, ca nu toate certificatele de handicapat au fost acordate cui trebuie.

„In activitatea de expertiza, comisia are si o anumita doza de subiectivism. Daca cineva are dubii, stam oricand la dispozitia comisiei superioare pentru un control de forma", a spus Ovidiu Plesa, constient ca nu exista un organism de control capabil sa verifice „la sange" 16.500 de handicapati, cat are Bihorul.

Justificari de fatada

„Ca presedinte al comisiei de examinare, nu pot sa influentez cu nimic hotararea membrilor din comisiei" explica Plesa. „Aceasta titulatura, de presedinte, este mai mult o munca de secretariat, pentru ca toti ceilalti colegi de ai mei sunt medici primari, eu sunt numai medic specialist. In nici un caz nu pot sa-i spun unui coleg cu 40 de ani de experienta, <>. Eu nu am avut si nici nu am nici o dorinta sa fiu presedintele comisiei"– sustine Ovidiu Plesa, care neaga si ca ar fi patrona barul „Escape", si ca i-ar apartine ranch-ul din Satu Mare.

Surse din cadrul organizatiilor bihorene pentru persoane cu handicap demoleaza, insa, sustinerile lui Plesa.

„Problema falsilor handicapati este, de fapt, o problema sociala, lasata mostenire de guvernarea PDSR. Fostii guvernanti nu au initiat o «Lege a Batranilor" sau progame de asistenta sociala pentru taranii batrani, tigani sau alte categorii de persoane fara venituri. Asa s-a transformat o problema sociala intr-una medicala.

E de notorietate faptul ca se da spaga la comisia de examinare! Daca mergeti in comune ca Sacueni, Tinca sau Diosig, aproape toti tiganii au certificate de handicapat. De fapt, totul se rezuma la bani. Autoritatile au preferat, in loc sa dea ajutoare sociale, sa inchida ochii la aceste practici ilegale.

Pe de alta parte, si celor din comisie le convine. La cati au dat spagi ca sa obtina certificate, sumele adunate sunt colosale" au declarat sub protectia anonimatului mai multi reprezentanti ai organizatiilor pentru handicapati.

Conducerea Consiliului Judetean (CJ) Bihor a anuntat recent ca intentioneaza sa-i verifice pe toti posesorii de certificate de handicapat. „In comuna Soimi, 12,28% din populatia cu varste cuprinse intre 18 si 62 de ani poseda astfel de certificate. Din 1.596 de persoane, 196 au certificate de handicapati.

Prea multi!"– si-a justificat demersul presedintele CJ Bihor, Kiss Alexandru, nemultumit de faptul ca falsii handicapati si insotitorii lor sunt platiti din bugetul administratiei judetene.

In vizorul lui Kiss au intrat si comunele Uileacu de Beius (avand 7,88% persoane cu handicap), Budureasa (7,19%) si Pietroasa (7,02%). Kiss este alarmat de faptul ca in ultima perioada, numarul persoanelor cu handicap si al pensionarilor de boala a crescut brusc in judet.

Presedintele CJ Bihor afirma ca are o lista cu medici care au acordat peste 200 de certificate de boala in anul 2004. Pe lista neagra apar numele medicilor Aurel Lazar (523 de certificate in 2004), Dan Spoiala (283 certificate) si Virgil Popa (249 certificate). Kisss spune ca il are in atentie si pe Ovidiu Plesa. Ce va urma, vom vedea…