Initiat de Guvernul lui Adrian Nastase in 2001, Proiectul promovarii imaginii externe a Romaniei a trezit interesul activistilor culturali din institutii publice sau fundatii doar de ei cunoscute.

Mirajul imenselor sume aruncate in joc a atras si Patriarhia Romana, care s-a oferit benevol trei ani de zile, sa promoveze imaginea externa a Romaniei prin intermediul propriului proiect.

Trei Hotarari de Guvern au consfintit acordarea a numai putin de 13 miliarde de lei din bugetul Secretariatului General al Guvernului pentru vizitele inaltelor fete bisericesti, simpozioanele si conferintele internationale ecumenice din Europa si de pe continentul american.

Despre proiectul propus si avizat de Consiliului interministerial pentru promovarea imaginii externe a Romaniei, Biroul de Presa al Patriarhiei Romane pastreaza tacerea, sau poate il considera o taina de presa niciodata inteleasa.

Proiect de taina

Proiectul promovarii imaginii externe a Romaniei a intrat in secena in anul 2001 odata cu Ordonanta de Urgenta a Guvernului lui Adrian Nastase nr.163/2001.

A fost creat un Consiliu interministerial pentru promovarea imaginii externe a Romaniei prezidat de primul ministru si alaturi de care luau loc la masa de lucru alti 8 ministri si presedintele Fundatiei Culturale Romane.

Finantarea proiectelor propuse si avizate de consiliu Prin Hotarari de Guvern era asigurata din bugetul Secretariatului General al Guvernului (SGG).

In 2002 Patriarhia Romana a initiat si ea un proiect "Promovarea de catre Patriarhia Romana a imaginii Romaniei in strainatate", aprobat prin HotarareaConsiliul interministerial pentru imagine externa nr.23 din 1 iulie 2002. Hotararea de Guvern nr. 670/2002 a asigurat finantarea proiectului cu suma de 6 miliarde lei, bani veniti de la bugetul SGG. Acelasi circuit al Hotararii Consiliului interministerial – Hotarare de Guvern, a asigurat in 2003 Patriarhiei 4 miliarde de lei iar in anul urmator 3 miliarde de lei.

Nimeni nu pune la indoiala eficacitatea actiunilor si a manifestarilor prin care Patriarhia a promovat imaginea Romaniei, insa nominalizarea lor a scapat pana acum atentiei institutiei in cauza, cel putin prin intermediul presei.

Pledoarii si vizite costisitoare

Redactia BZA a solicitat Biroului de presa al Patriarhiei, in virtutea liberului acces la informatia de interes public, o prezentare a activitatilor si manifestarilor care au fost derulate in cadrul proiectului de promovare a imaginii externe a Romaniei de-a lungul celor trei ani.

Raspunsul a fost scurt si formatat pe schema rigida a defunctelor dari de seama comuniste, care au intunecat spiritul multor generatii.

Surprinzator si trist mai ales daca ne gandim ca multi din angajatii Biroului de presa al Patriarhiei Romane sunt tineri scoliti in tara, dar si in instiutii recunoscute international.

Nici macar deductia nu ne ajuta sa intelegem daca a existat un singur proiect promovat de Patriarhie din 2002 pana in 2004 inclusiv, sau mai multe proiecte.

Un citat din raspunsul remis redactiei nu mai lasa loc comentariului: " Proiectul mentionat a vizat finantarea unor activitati ale Patriarhie Romane, desfasurate in strainatate, care au contribuit in mod semnificativ la promovarea imaginii Romaniei in lume".

Doar slujitorii institutiei in cauza au posibilitatea sa aprecieze semnificatia activitatilor cu harul si darul propriu, atat de inaccesibil contribuabilului de rand.

Sa fi costat 6 miliarde de lei vizita delegatiei Bisericii Ortodoxe Romane, condusa de Prea fericitul parinte Patriarh Teoctist , la Vatican si in Italia (octombrie 2002)? Tot ce au considerat ei de cuviinta sa stim e faptul ca, vizita a inclus intrevederi cu presedintele si premierul Italiei in timpul carora a fost pledata cauza integrarii Romaniei in Uniunea Europeana alaturi de aderarea la NATO.

In mai 2003, aceeasi formatie a sustinut cauza integrarii Romaniei in Uniunea Europeana in timpul vizitei din Germania. Intalnirile cu presedintele Germaniei dar si cu alti oficiali au inclus desigur pledoarii atat de sofisticate si costisitoare, incat au necesitat bani cu carul, un procent de ei stiu, din cele 4 miliarde alocate prin HG nr. 214/2003. Participarile unor delegatii ale Patriarhiei Romane la intalniri, simpozioane , conferinte internationale ecumenice in Europa si pe continentul american au promovat istoria, cultura arta si spiritualitatea romaneasca.

Nu stim cum, dar suntem asigurati ca " toate acestea au contribuit la o mai buna cunoastere a poporului roman si a valorilor sale in intreaga lume".

Atitudinea secretoasa a bisericii fata de modul in care a cheltuit banii publici pentru actiuni si manifestari pe care ea singura le-a proiectat e de neinteles. Dispretul sau aroganta pentru media nu face casa buna cu smerenia slujitorilor bisericii chiar si atunci cand banii "vorbesc".

Banul, ochiul dracului

Situatia economico-financiara a Bisericii pare o problema interna dezbatuta si rezolvata la nivelul institutiilor si al organelor proprii de control de cel putin trei ani.

Pe site-ul oficial al Patriarhiei Romane la sectiunea: Sectorul economic al administratiei patriarhale gasim informatii despre veniturile si cheltuielile bisericii vechi din 2002. Nici la capitolul asistenta sociala nu gasim informatii mai proaspete si relevante pentru numerosi credinciosi ai bisericii ortodoxe.

Cu toata insistenta reporterilor nostri, biroul de presa nu a gasit timp sa ne ofere cateva informatii despre buget si cheltuielile efectuate de biserica cu asistenta sociala sau construirea lacaselor de cult.

Sau poate, viata economica nu e considerata relevanta de o institutie a carei activitate se doreste o punte a armoniei pamantescului si a celestului. Acelasi percept vechi de cand lumea "banii sunt ochii dracului" se vrea o justificare a tentatiilor necuratului atat pentru credinciosi cat si pentru slujitorii celor sfinte.

Si pe terenul legislatiei efortul bisericii a fost anemic, desi au trecut 15ani, fetelor bisericesti nu s-au obosit sa grabesca adoptarea unei noi legi a cultelor care ar pune capat zanzaniei dintre cultele religioase. Uneori discursurile fetelor bisericesti dau vina pe criza morala iar restul e tacere.