Rabinul de Buhusi a intrat in folclor prin celebrele bancuri romanesti cu evrei. Acum el se odihneste in cimitirul evreiesc din Buhusi. Altadata, localitatea cu cei mai multi evrei din Moldova, in targusorul Buhusi nu au mai ramas decat patru. Unul singur mai stie idis dar spune ca nu ar putea in ruptul capului sa invete ebraica

Patru evrei get-beget, pensionari, mai locuiesc in Buhusi. Ultimul evreu buhusean a trecut in eternitate acum patru ani. Cimitirul evreiesc a devenit loc de pelerinaj si pentru ortodocsii care au fost prieteni ai decedatilor. Buhusenii deapana inca amintiri si bancuri cu si despre romani si evrei.

Cimitirul evreiesc din Buhusi este istorie. Cel putin la doi ani, evrei din toata lumea, inclusiv rabini mai tineri, vin aici pentru a se reculege la mormintele stramosilor. In Buhusi nu mai sunt decat patru evrei get-beget: David Alterescu si sotia sa, Ernest Ianculovici si Caster Herscu.

Ultimul cunoaste limba idis, dar nici in ruptul capului n-ar putea invata ebraica, dupa cum ne-a marturisit. Altii doi, care au trecut, prin casatorie, la ortodoxism, nu sunt recunoscuti ca evrei.

Glumind, romanii se lauda ca i-au pacalit pe evrei

Originile cimitirului, aflat in zona Mocani, pe langa fostul CAP, se pierd in urma cu aproape o suta de ani. Intr-un caiet special, dar de data recenta, pe care paznicul de zi si de noapte al cimitirului il mai pastreaza, figureaza 498 de persoane decedate si inregistrate, mormintele acestora putand fi usor localizate. In cimitir sunt mult mai multe monumente funerare si mii de decedati.

Pe unele morminte, cazute prada vechimii, nu mai poti deslusi identitati si ani. Ultimul evreu inmormantat aici, in aprilie 2001, este Scherf Ernest Norbert, un fel de legenda locala, dupa cum spune profesorul Petru Manole, o fiinta spirituala care depana, pe banda rulanta, bancuri originale cu... romani si evrei. De-atunci, carul mortuar nu s-a mai miscat din magazia cimitirului.

L-am vazut aici, stand, ca un obiect special dat uitarii, cu semeata stea a lui David deasupra. In Buhusi au trait mii de evrei, targul fiind un veritabil centru national al evreimii. Bancurile cu rabinul celebru de Buhusi, Roller, tatal cunoscutului istoric, mai circula si astazi prin lume... Un buhusean s-a gandit ca n-ar fi rau sa publice un... volum cu aceste bancuri.

Prin oras circula acum... amintirile. Oamenii isi aduc aminte cu drag de negustorii, medicii, profesorii, inginerii, functionarii si muncitorii evrei. Unii dintre romanii ortodocsi povestesc si astazi cum ii pacaleau pe... evrei. Evreii taiau gainile - nu mancau niciodata cocosi, atitudine fundamentata religios - la haham, evreu indrituit religios pentru acest ritual.

Pentru acest serviciu, hahamul primea si bani. Cum hahamul locuia ceva mai departe, unii evrei ii rugau pe romani sa mearga cu gainile la haham. Le dadeau si bani pentru a plati acestuia, pentru ritualul sacrificarii... Numai ca, romanii, cunoscand tehnica hahamului, oficiau chiar ei sacrificiul si-si insuseau banii. Se mai si laudau c-au reusit sa pacaleasca un... evreu.

Ceea ce, trebuie sa recunoastem, era o performanta. Altii isi aduc aminte de faptul ca sambata si la marile lor sarbatori evreii nu aprindeau focul. Ii chemau acasa pe unii dintre romani ca sa le atate focul si-i plateau, conform perceptelor religioase, pentru asta. Facea si romanul un... gheseft.

Marele Rabin este inmormantat la Buhusi

Desi, asa cum am spus, in oras nu mai sunt decat patru evrei, de Pastele evreilor, in cimitir a fost multa lume. Multi buhuseni ortodocsi au ajuns in cimitirul evreiesc pentru a aprinde o lumanare fostilor prieteni, vecini, colegi de munca. Gesturi impresionante. Unii dintre ei reamintesc ritualul inmormantarii evreilor.

Evreul decedat, invesmantat doar intr-un giulgiu alb, era inmormantat chiar in ziua in care murea. Cand ajungea la poarta cimitirului, rudele mortului il implorau pe paznic sa deschida. Inflexibil, acesta spunea ca decedatul a fost un om foarte bun si nu poate accepta ideea ca a murit, ca trebuie inmormantat. Implorat din nou, paznicul spunea ca nu mai are loc in cimitir.

In cele din urma, accepta ca mai exista doar un singur loc, dar nu care cumva sa mai indrazneasca cineva sa moara, pentru ca chiar nu mai sunt locuri... Cimitirul evreiesc chiar este istorie. Intr-o cladire speciala se afla mormintele a cinci rabini.

Unul dintre ei este Marele Rabin Fridman, despre care unii spun ca ar fi adevaratul spirit care a creat tot felul de „legende" despre evreii de la Buhusi. Ceilalti, spune istoria locala, sunt rabini care au slujit in alte localitati, dar au fost inmormantati aici, in acest cimitir de referinta.

Cine vrea sa cunoasca istoria evreilor din Romania nu poate ocoli targul Buhusi, locul in care n-am auzit nici o istorie despre intoleranta.

In ziua de 5 mai, cand in lume au fost organizate activitati emotionante pentru a reaminti si a condamna ororile holocaustului, am aprins si noi o lumanare in acest cimitir, in memoria celor sase milioane de victime ale uneia dintre cele mai mari orori ale umanitatii.